Welcome to EverybodyWiki 😃 ! Nuvola apps kgpg.png Log in or ➕👤 create an account to improve, watchlist or create an article like a 🏭 company page or a 👨👩 bio (yours ?)...

Alexandru Mihai

De la EverybodyWiki Bios & Wiki

Alexandru Mihai, (n.03.11.1934 la Huși (Județul Vaslui) - 21.4.2017 la Gherla). Sculptor și Ceramist. 1958 se căsătorește cu artista plasticăși colega de facultate Florentina Bonta. 1963 se naște fiul Călin.

Viata[modificare]

1940-44 urmează Școala primară la Huși. 1945-49 urmează Liceul la Huși continuând din 1949 la Liceul de Artă din Iași unde îi are ca profesori pe Petre Hîrtopeanu și Nicolae Popa. Tot aici susține examenul de bacalaureat. 1949-1953 lucrează în atelierul sculptorului Iftimie Bârleanu (1916-1986) din Iași și ajută la realizarea Monumentului Ostașului Sovietic din cimitirul “Eternitatea” de la Iași. 1953 expune trei lucrări proprii la Epoziția de Artă de la Iași. 1954-61 Studii și Diplomă la Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din București la clasa Mac Constantinescu (1900-1979) și Zoe Băicoianu (1910-1987). În timpul studiului lucrează și în atelierul lui Ion Dămăceanu (născut 1924) și Gavril Covalschi (1925-2012). Participă la realizarea Monumentului Eroilor Patriei[1], autori Ion Dămăceanu, Zoe Băicoianu, Marius Butunoiu și T.N. Ionescu, care se află în fața Academiei Militare din București. La Monumentul Eroului din Arad[2] îl ajută pe Gavril Covalschi.[3]

Carriera[modificare]

1961-63 expune lucrări la Expozițiile de Artă ale breslei cât și la Expozițiile de Artă pentru Tineret din București. 1964 devine asistent la Institutul de Artă “Nicolae Grigorescu” din București, la catedra de ceramică-sticlă-metal, responsabil pentru compoziție și tehnica de transpunere în ceramică. În același an se alătură echipei care ridică Monumentul Ostașului Român[4] de la Carei, creație a lui Vida Gheza. 1968 prezintă lucrări la Expoziția de Artă din București. 1969 realizează bustul din piatră al voievodului Matei Basarab din fața mănăstirii Stelea.[5] 1970 devine membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România (UAP[6]), primind un atelier în București împreună cu soția sa Florentina Mihai (Știrbei Vodă 144, colț cu Berzei) și este trimis de Institut la o specializare de lucru în metal și email la Halle și Erfurt (Germania Democrată). Expune la Bienala de la București. 1972 prezintă din nou lucrări la Bienala de la București și se mută la secția de metal din cadrul Institutului de Arte Plastice. 1973 expune la Expoziția de Artă colectivă și la Expoziția dedicată aniversării revoluției de la 1948. 1974 prima expoziție personală la Galeria Simeza din București (16 lucrări de sculptură, cu catalog)[7]. În același an este prezent cu lucrări și la Salonul de Artă de la București. 1975 este trimis de Institut la specializare în metal, metale prețioase și bijuterii la Praga si Liberec. După specializare devine șef al secției de metal unde introduce creația de bijuterii. 1977 devine lector și este numit director educativ al Institutului de Arte Plastice. 1978 își dă demisia și părăsește Institutul din motive politice (oficial din motive de sănătate) continuând apoi activitatea de sculptor liber profesionist. 1984 a doua expoziție personală de sculptură la Galeria “Caminul Artei” (cu catalog)[8].

Exil[modificare]

1986 pleacă în Germania Federala pentru reîntregirea familiei (soția și fiul se stabiliseră deja din 1984 în Germania). Se stabilește cu familia la Hanau pe Main. 1987 participă la expoziția de grup a Salonului de Arta de la Wächtersbach.[9] 1991-1992 expoziție personală “Symbolik”, împreună cu soția sa, la Galeria de Artă a lui Kreisssparkasse Schlüchtern[10]. 1991-2005 este angajat ca ghid de sală[11]la Muzeul de Arta Moderna (MMK)[12] din Frankfurt[13], luînd parte în 2003, în cadrul aceluiași muzeu la expoziția “Muzeul Viu”, împreună cu artistul italian Massimo Bartolini[14].

2005 se întoarce în România și se stabilește împreună cu soția Florentina Mihai la Feldioara în județul Cluj.[15]

2020 Muzeul de Artă din Cluj i-a dedicat o expoziție retrospectivă.[16][17]

Bibliografie[modificare]

  • catalog de la Galeria Simeza, Bukarest 1974 (cu text de Mac Constantinescu).
  • Curriculum Vitae in: Dictionarul artistilor români contemporani, Octavian Barbosa, Bukarest 1976 (cu data de nastere falsa)
  • catalog de la Galeria Caminul Artei, Bukarest 1984 (cu text de Dinu C. Giurescu).
  • Katalog zur Ausstellung Symbolik, Kreissparkasse Schlüchtern 1991/92 (mit Abbildungen und Kurzvita)
  • Alexandru Mihai, in: Allgemeines Künstlerlexikon - Internationale Künstlerdatenbank - Online
  • Petra Rau, Alexandru Mihai, STUDIA UBB HISTORIA ARTIUM, LIX, 1, 2014, pp. 141 - 170,
  • Alexandru Mihai la Ceeol (Central and Eastern European Online Library)
  • catalog de expoziție Muzuel de Artă Cluj-Napoca, ianuarie-februarie 2020, Editura Mega, Cluj-Napoca 2020, ISBN 978-606-020-177-9

Note[modificare]

This article "Alexandru Mihai" is from Wikipedia. The list of its authors can be seen in its historical and/or the page Edithistory:Alexandru Mihai. Articles copied from Draft Namespace on Wikipedia could be seen on the Draft Namespace of Wikipedia and not main one.

  1. Monumentul Eroilor Patriei
  2. https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:World_War_II_memorial_in_Arad
  3. Petra Rau, Alexandru Mihai, STUDIA UBB HISTORIA ARTIUM, LIX, 1, 2014, pp. 141 - 170
  4. Monumentul ostașului român din Carei#:~:text=Monumentul ostașului român din Carei , SM-III-m-A-05382 6 more rows
  5. http://www.sculpture.ro/fisa.php?id=344
  6. https://uap.ro/
  7. catalog de la Galeria Simeza, Bukarest 1974 (cu text de Mac Constantinescu)
  8. catalog de la Galeria Caminul Artei, Bukarest 1984 (cu text de Dinu C. Giurescu)
  9. Gelnhäuser Tageblatt vom 8. Oktober 1988: Kunst als Ausdruck der Angst im Alltag Lohrhaupten. Künstler im Exil stellen aus
  10. Katalog zur Ausstellung Symbolik, Kreissparkasse Schlüchtern 1991/92 (mit Abbildungen und Kurzvita)
  11. FAZ vom 31. August 2002: Hochinteressante Kollegen mit ganz speziellen Aufgaben, S. 61 (mit Foto von Alexandru Mihai)
  12. https://de.wikipedia.org/wiki/Museum_f%C3%BCr_Moderne_Kunst
  13. https://burkhard-brunn.de/en/text-frankfurterschau-2001-09-07-en/
  14. https://it.wikipedia.org/wiki/Massimo_Bartolini
  15. catalog de expoziție Muzeul de Artă Cluj-Napoca, ianuarie-februarie 2020, Editura Mega, Cluj-Napoca 2020
  16. https://www.macluj.ro/exhibitions/florentina-si-slexandru-mihai
  17. https://www.modernism.ro/2020/01/14/expozitie-florentina-si-alexandru-mihai-muzeul-de-arta-cluj-napoca/
Cookies help us deliver our services. By using our services, you agree to our use of cookies.