Welcome to EverybodyWiki 😃 ! Nuvola apps kgpg.png Log in or ➕👤 create an account to improve, watchlist or create an article like a 🏭 company page or a 👨👩 bio (yours ?)...

Arabii și Occidentul

De la EverybodyWiki Bios & Wiki


Relația dintre arabi și occident (العرب والغرب) se bazează pe o poveste lungă, complicată, având la bază o serie de conflicte, care au dus atât la atracția, dar și la respingerea a două civilizații diferite. Această relație s-a dezvoltat în mai multe domenii: politic, cultural, dar mai ales în sfera literaturii.

Istorie[modificare]

Arabii si Occidentul (العرب والغرب) reprezintă o diversitate de sensuri și în ceea ce îi privește, se poate vorbi despre războaie în Spania, Sicilia și Țara Sfânta, dar și de o dorința de modernizare a arabilor în Occident. A fost un timp, când a însemnat aproape o identitate a intereselor, o cooperare a energiilor pentru o ordine mondială la care arabii au visat, ajungând să fie dezamăgiți de ea douăzeci de ani mai târziu. Relația nu a încetat niciodată să existe, indiferent de motive. Ce s‑a întâmplat de-a lungul istoriei a favorizat Occidentul să‑și promoveze strategiile în Orient conform propriilor interese.

Cu o sută de ani în urmă, arabii au început sa se orienteze spre Vest: au vrut să ajungă în lumea modernă. Pentru arabi, Occidentul devenise un loc în care se puteau dezvolta. Aceștia au văzut lumea din Vest ca pe o lume în care termenul de modernitate le era accesibil. Occidentul nu le-a refuzat această dorință, dar interesul era mai mult pe partea de colonii și sfere de influență. Îmbogățirea culturală s-a realizat pe ambele părți, în moduri divergente. În timp ce Occidentul i-a înlocuit treptat pe turci în lumea arabă, având scopuri strategice și economice, arabii și-au construit o nouă identitate, bazată atât pe propria istorie antică, cât și pe istoria modernă a națiunilor occidentale. Astfel începe o perioadă de modernizare a arabilor.[1]

Diferențe culturale[modificare]

Valorile culturii arabe sunt unice și adesea misterioase pentru occidentali. Chiar și cuvântul arab poate fi neclar, deoarece oamenii presupun că arabii sunt o singură rasă. Cu toate acestea, termenul arab se referă mai degrabă la cultură și la limbă. Cultura arabă se întinde de mii de ani, și deține unele dintre cele mai spectaculoase și colorate realizări și creativitate din istoria lumii. Din timpuri de război și pace, crearea de literatură și explorarea științelor, extinderea limbajului frumos al limbii arabe.2.[2]

Încercarea de a înțelege valorile arabe trebuie să urmărească efectul Islamului asupra societății arabe. Deși există alte grupuri religioase, religia majoritară este Islamul și joacă un rol central în influențarea culturii. Coranul este textul său principal, pe care musulmanii îl consideră cuvântul lui Dumnezeu dezvăluit profetului Mohammed prin îngerul Gabriel. Aceasta este una din temeliile legii islamice. Legea islamică este, de asemenea, cunoscută sub numele de Sharia, și a devenit parte a constituțiilor și legilor seculare ale majorității țărilor. Unele locuri, cum ar fi Arabia Saudită utilizează legea Sharia pentru toate domeniile jurisprudenței. În araba, Sharia înseamnă "calea" și este baza pentru toate valorile arabe. Potrivit Consiliului Suprem Islamic, Sharia este împărțită în cinci secțiuni majore:

  • Înființarea justiției
  • Educarea individului
  • Asigurarea moralității publice și private
  • Prevenirea dificultăților cu care se confruntă indivizii și societatea
  • Prevenirea opresiunii


Cultura occidentală, uneori egală cu civilizația occidentală, cu stilul de viață occidental sau cu civilizația europeană, este un termen folosit foarte larg pentru a se referi la o moștenire de norme sociale, valori etice, obiceiuri tradiționale, sisteme de credință, sisteme politice. Termenul a ajuns să se aplice țărilor a căror istorie este puternic marcată de imigrația europeană, cum ar fi țările din America și Australia, și nu se limitează la continentul european. Cultura occidentală este caracterizată de o serie de teme și tradiții artistice, filosofice, literare și legale; patrimoniul celtic, germanic, elenic, evreiesc, slavic, latin și al altor grupări etnice și lingvistice, precum și al creștinismului, care a jucat un rol important în modelarea civilizației occidentale încă din secolul al IV-lea. Valorile culturii occidentale au fost derivate de-a lungul istoriei din gândirea politică, ocuparea pe scară largă a unor argumente raționale care favorizează libertatea, asimilarea drepturilor omului, necesitatea egalității și democrația.[3]


Influența Occidentului în Literatura arabă[modificare]

Scriitorii arabi prin contactul cu Occidentul au căutat nu numai să ia, dar și să transmită valorile dobândite de-a lungul timpului. Mulți dintre ei, fie că erau poeți, romancieri sau dramaturgi, au scris chiar și în limbile occidentale fară a-și pierde din originalitatea propriei literaturi. Literatura arabă se confruntă cu impactul scriiturii occidentale, împrumutând noi tipare literare, precum scrierea în exil, o scriere care se va concentra pe căutarea valorilor transculturale. Dorința intensă de a face parte din secolul XX nu a putut fi îndeplinită doar printr-o simplă recurgere la un schimb de cunoștințe, lucrurile se doreau a fi făcute dintr-o perspectivă modernă. Occidentul în ciuda materialismului, producea poeme foarte bune, pe care Estul dorea sa le aprofundeze. [4]

Impactul Occidentului în literatură se observă în traducerile din limbile occidentale, în special din limba franceză. Scriitorii arabi au plecat în străinătate, de unde au preluat idei care nu erau mereu în armonie cu gândirea clasică arabă. Deși în sferele științifice s-au realizat progrese fără prea multă intervenție, în domeniul literar a avut loc o dihotomie treptată între tradițional și contemporan. În timp ce existau preocupări pe plan modern, o altă preocupare intervenea în direcția opusă. În urma acestei lupte, apar și consecințele. Lupta avea să producă personalități, precum, Salama Moussa, care vor începe să adopte o atitudine extremă și să condamne tot ce era vechi, clasic sau tradițional. Salama trebuia sa îi condamne pe acei clasiciști care doreau inovația, combinând tradiționalul arab cu ideile occidentale. Diferențele dintre arabi și Vest s-au aprofundat și înmulțit treptat. Dar, pe măsură ce arabii s-au îndepărtat din ce în ce mai mult, din punct de vedere politic din Occident, ca rezultat al revoluției, literatura arabă a fost marcată de un impact sporit din partea Occidentului; iar acest lucru și-a dezvoltat propria revoluție în viața lor intelectuală. Noile mișcări au fost prezente nu numai în politică, ci la fel de puternic în poezie, ficțiune și critică. Aceste influențe occidentale, au fost urmate de critici dure, fiind văzute ca o amenințare la adresa literaturii arabe. [5]

În ceea ce privește proza arabă, impactul scrisului modern francez a fost cel mai puternic. Ceea ce a marcat scrierea arabă în ultimii cincizeci de ani, este dominația unui număr de teme, în special: justiția socială, lupta politică și o evaluare morală a condiției umane. Motivele literare abordate de noii scriitori au fost: libertatea, anxietatea, protestul, lupta, progresul social, mântuirea individuală, rebeliunea, eroismul. Pentru arabi, arta narativă a prins contur în O mie și una de nopți. Datorită contactului lor cu autorii occidentali moderni, scriitorii arabi au început să utilizeze cu succes fluxul de conștiință, flash-back, monologul interior, dialogul intelectual, prezentarea din mai multe puncte de vedere a unor evenimente. Legată de efectele decolonizării și a mișcărilor migratorii majore, literatura de imigrare ocupă un loc privilegiat în discursul intercultural contemporan.

Ca un exemplu al acestei independențe bazate pe o inspirație a metodei moderne, se găsește romanul lui Tayeb Salih, Sezonul migrației spre Nord. Acest roman este perceput ca o scriere în exil care dezvăluie o viziune socială, culturală și politică. Scrierea acestuia în perioada postcolonială, surprinde amintirile conștiinței naționale arabe, încă aflată sub impactul Colonialismului. Salih își propune să abordeze o viziune a întâlnirii dintre două culturi, o viziune în care ideea de reconciliere a acestora va fi imposibilă, Occidentul va continua să fie prezent în națiunea orientală. [6]

Problematica Orientalismului[modificare]

Orientalismul este definit ca un discurs pluralist, punând accentul pe caracterizarea arabilor și a musulmanilor, a vieții acestora în urma contactului cu Occidentul. Din secolul al XVIII-lea britanicii adoptă Orientalismul printr-o viziune proprie a asiaticilor, africanilor, arabilor și musulmanilor în ceea ce privește concepția lor asupra deficiențelor și inferioritatea acestora. Orientalismul tinde să generalizeze percepția occidentală a Orientului și ignoră în mod intenționat diversitățile dintre Orientul Mijlociu și Occident. [7]

Dezvoltarea capitalistă a Occidentului a fost în mod direct legată de Colonialism. Astfel, migrația forțată devine o componentă a acestui sistem colonial, având influențe asupra culturii interne a Vestului. Această migrație a produs schimbări în ceea ce privește gândirea occidentală, pentru Occident relațiile interrasiale au fost văzute ca un pericol, care amenința social stabilitatea Occidentului în ceea ce privește statutul de putere colonială dominantă. [8]]

Punctul de vedere al Occidentului este acela că Orientul trebuie să fie sub controlul lor. Totuși, europenii sunt considerați și descriși ca reprezentanți ai Orientului. Aceștia cred că toate obiceiurile Orientului sunt luate din Occident. Efectele Colonialismului au fost resimțite la nivelul de gândire al arabilor, pentru Occident, lumea orientală va fi o amenințare în stabilitatea lor socială și culturală. Această problemă a diferențelor rasiale devine punctul central al multor dezbateri în domeniile politice și sociale. [9]

Note[modificare]

  1. Jabra, Jabra I. 1971. ” Modern Arabic Literature and the West”. Journal of Arabic Literature 2. 76-91.
  2. Alshhre, Ali Muhammad. 2016. „Arabic Language and Civilization in the Eyes of the European History”. Studies in Literature and Language 12(5). 35-39.
  3. https://www.sciencedaily.com/terms/western_culture.htm Accesat în 18 decembrie 2018
  4. Boullata, Issa I. 1976. „Encounter between East and West: A Theme in Contemporary Arabic Novels” . Middle East Journal 30(2). 49-62.
  5. Yehia Taha Hassanein Ecrits migratoires, formes trajectoires , Saison de la migration vers le Nord, et L'amour en exil. 1-12.
  6. Rasheed, Enany. 2006. Arab Representation of the Occident. New York: Taylor&Francise-Library.
  7. Said, Edward. 1978. Orientalism. Statele Unite: Pantheon Books.
  8. Robert Young An exploration of the use of colonial discourse within Mustafa Sa’eed’s interracial relationships in Season of Migration to the North.
  9. Said, Edward. 1979. Orientalism. New York: Vintage Books, A Division of Random House.

Bibliografie[modificare]

  • Rasheed Enany, Arab Representation of the Occident, Ed:Taylor&Francise-Library, New York, 2006
  • Pratt Mary Louise, Imperial Eyes, Ed:Routledge, Londra, 1992
  • Salih Tayyib, Sezonul Migrației spre Nord, Ed:Univers, București, 1983

Vezi și[modificare]

  • Edward Said
  • Orient

Legături externe[modificare]


This article "Arabii și Occidentul" is from Wikipedia. The list of its authors can be seen in its historical and/or the page Edithistory:Arabii și Occidentul. Articles copied from Draft Namespace on Wikipedia could be seen on the Draft Namespace of Wikipedia and not main one.