Welcome to EverybodyWiki 😃 ! Nuvola apps kgpg.png Log in or ➕👤 create an account to improve, watchlist or create an article like a 🏭 company page or a 👨👩 bio (yours ?)...

Camera De Comerț și Industrie Brașov

De la EverybodyWiki Bios & Wiki

Camera de Comerț și Industrie Brașov este cea mai mare organizație de susținere și promovare a afacerilor din Brașov și reprezintă Vocea Mediului de Afaceri Brașovean.

Camera de Comerț și Industrie Brașov este o organizație de tip asociativ, autonomă, neguvernamentală, de interes public și utilitate publică, apolitică, fără scop patrimonial, non profit, cu personalitate juridica, creată pentru a reprezenta, apăra și susține interesele membrilor săi și ale comunității de afaceri brașovene în raport cu autoritățile publice și cu organismele din țară și din străinătate.

Camera de Comerț și Industrie Brașov - organizație reprezentativă și consultativă:

  • Reprezintă și susține interesele profesionale ale comercianților față de organele guvernamentale locale și centrale, alte organisme și instituții.
    • Sprijină interesele comercianților români în raporturile cu organisme specializate din străinătate.
      • Propune organelor de drept promovarea unor acte normative în interesul comerțului.

Istoric[modificare]

Înființarea Camerei de Comerț și Industrie Brașov în anul 1850[modificare]

La 30 martie 1850, în Buletinul Legislativ al Imperiului (Allgemeines Reichs - Gesetz - und Regierungsblatt für das Kaiserthum Oesterreich) era publicată legea provizorie, privind constituirea Camerelor de Comerț și Industrie, sancționată de împărat la 18 martie 1850. Prin această lege vitală pentru viitorul statului austriac erau înființate 60 de asemenea camere: Brașovul și Clujul deveneau sediile celor două camere transilvănene; Banatul întreg și Voievodina erau arondate Timișoarei. Legea cuprindea cinci părți: dispoziții generale; despre alegerea și durata membrilor și membrilor supleanți; cu privire la președinte, personal auxiliar și ordinea internă; despre cheltuieli; dispoziții tranzitorii, 42 de paragrafe și în final lista camerelor care urmau să fie înființate.

Preparative - în vederea constituirii Camerei brașovene[modificare]

În toamna anului 1850 au fost tipărite listele definitive; reieșeau 424 alegători la secțiunea comercială și 5127 la cea industrială. Pe baza acestor date, cărțile de alegător au fost expediate celor îndreptățiți, iar la 21 octombrie 1850 a început numărătoarea voturilor înaintea comisiei electorale de la Sibiu. Acțiunea a fost finalizată la 30 decembrie 1850, odată cu afișarea rezultatelor definitive. La 20 ianuarie 1851 avea loc ședința festivă de deschidere a Camerei de Comerț și Industrie Brașov în prezența oficialităților, în frunte cu Franz von Salmen, comitele sașilor care îndeplinea și rolul de comisar guvernamental și a unui public numeros.

Momente de referință:[modificare]

Așezat la întâlnirea tuturor drumurilor care duceau spre Moldova și Muntenia, favorizat de privilegiile voievodale, dar și ale autorităților transilvănene, Brașovul s-a dovedit una din cetățile care a dezvoltat COMERȚUL, dar a avut și avantajele acestuia. Până la 1850, când a luat ființă Camera de Comerț și Industrie, Brașovul și-a menținut caracterul de cetate a comerțului prin diferite forme de organizare: asociații între negustori, case comerciale, companii de negoț și societăți cu mari implicații în comerțul universal. Încă de la 1678 exista la Brașov o Companie grecească de comerț, din care făceau parte și negustorii români din Șchei, urmată de Gremiul de Comerț Levantin din 1827 și cea mai puternică organizație negustorească, Casina Română (1835). Aceste organizații nu-și limitau domeniul de activitate în raza strictă a comerțului, ci polarizau acțiuni de natură economică, politică și mai ales cultural-spirituală.

1235 Prima mențiune documentară a orașului cu nume CORONA

1358 Primul privilegiu comercial acordat negustorilor brașoveni pe teritoriul Țării Românești

1364 Orașul Brașov obține un privilegiu pentru ținerea unui târg anual

1368 Primul privilegiu comercial acordat pentru negustorii brașoveni de un domn al Țării Românești (Vlaicu I)

1369 Acordarea pentru orașul Brașov a privilegiului de „ drept de depozit” pentru mărfurile aduse din Europa Centrală. Breslele meșteșugarilor brașoveni funcționau pe baza unor statute și aveau privilegii pentru procurarea materiilor prime sau vânzarea de produse.

1424 Breasla blănarilor își stabilește un statut de breaslă, cel mai vechi cunoscut din Brașov. Primele bresle din Brașov atestate în secolul 15 au fost: de blănari (1420), lăcătuși (1462), cizmari (1463), croitori (1476), pielari ( 1478), curelari (1478), fierari (1478), țesători (1489) și mănușari ( 1498)

1545 Construcția Casei Comerțului pentru vânzarea produselor meșteșugărești ale breslelor

1678 Întemeierea companiei comerciale grecești din Brașov

1798 la Brașov existau 43 de bresle de meșteșugari, având 1227 de ateliere.

1835 Se înființează cea mai puternică orgnizație de comerț „Casina Română”

1841 Întemeierea Asociației Meșeriașilor

1850 Înființarea Camerei de Comerț și Industrie Brașov, având competență în toata Transilvania de sudest.


Misiunea[modificare]

Misiunea CCI Brașov, ca parte integrantă a comunității brașovene, este de a fi principalul promotor al dezvoltării economice locale, regionale și naționale, urmărind să devină un pol partenerial - consultativ, prin furnizarea de servicii specializate și profesionale, actualilor și viitorilor comercianți, într-o manieră competentă, echitabilă și eficientă.

Scopul[modificare]

Scopul CCI Brașov este de a contribui la dezvoltarea unui mediu de afaceri favorabil comercianților, de a sprijini membrii în raporturile cu autoritățile publice locale și centrale și cu organismele specializate.

Temei legal[modificare]

Camerele de Comerț din România funcționează în conformitate cu prevederile Legii nr.335/2007 (publicată în Monitorul Oficial al României, partea a-I-a, nr.836/6.12.2007) cu modificările și completările aduse de Legea 39 din 30 martie 2011. Camera de Comerț și Industrie Brașov funcționează conform Statutului Camerei, aprobat în Adunarea Generală Ordinară a Membrilor CCI Brașov din data de 22.04.2019.

Județul Brașov[modificare]

Judetul Brasov, al carui resedinta administrativa poarta acelasi nume, se gaseste in zona centrala a Romaniei, la intersectia drumurilor comerciale care leaga Balcanii de restul Europei. Se intinde pe 5.363 km patrati, care reprezinta 2,3 % din teritoriul tarii. Terenul agricol al judetului insumeaza 2.975,2 km patrati, adica 55,5% din suprafata agricola totala a judetului, din care 1.182 km patrati teren arabil care reprezinta 22% din suprafata agricola a judetului. Populatia judetului numara 549,000 locuitori. Densitatea este de 110,7 locuitori/ km patrati. Judetul Brasov detine unul dintre cele mai ridicate grade de urbanism din tara, 73,7 % din populatie traind in municipii si orase, si 26,3% in comunesi sate. Municipiul Brasov, resedinta administrativa, are o populatie de peste 291.490 locuitori. 46% din populatia judetului este concentrata aici, de asemenea reprezinta 63% din populatia urbana a judetului. Alte orase importante sunt: Fagaras (40 mii locuitori), Sacele (36 mii locuitori), Zarnesti (26,7 mii locuitori), Codlea (26.2 mii locuitori), Rasnov (17.4 mii locuitori), Victoria (9 mii locuitori), Predeal (5,3 mii locuitori), Rupea (6,2 mii locuitori).

Municipiul Brașov[modificare]

La 170 de kilometri de Bucuresti, capitala Romaniei, se gaseste Municipiul Brasov, resedinta administrativa a judetului cu acelasi nume. Drumul strabate Valea Prahovei, trecatoarea Predeal, astfel incat Brasovul este un oras situat la inaltume in Romania. Urme ale existentei umane in zona inapoi cu 60.000 de ani, locuitorii acestor parti au trecut fara indoiala prin toate stagiile specifice civilizatiei europene antice. Cel mai impresionant monument al anticitatii este Sanctuarul dacic de la Racos, greu accesibil turistilor curiosi. Alta marturie a trecutului glorios al istoriei este tabara romana de la Rasnov, care se gasea la nord-estul granitei Imperiului Roman, imperiu care se intindea in secolul al doilea d. Hr. pana la municipiul Brasov de astazi.


This article "Camera De Comerț și Industrie Brașov" is from Wikipedia. The list of its authors can be seen in its historical and/or the page Edithistory:Camera De Comerț și Industrie Brașov. Articles copied from Draft Namespace on Wikipedia could be seen on the Draft Namespace of Wikipedia and not main one.