Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană
Fondată în data de 5 septembrie 2002, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) numără peste 550 de companii membre, fiind cea mai mare cameră de comerț bilaterală din România.[1] AHK România face parte din rețeaua Camerelor de comerț germane din străinătate (AHK), Delegații și Reprezentanțe, Rețeaua este reprezentată prin 140 de locații în 92 de țări din întreaga lume.[2] AHK-urile sunt instituții de promovare a comerțului exterior german. Organizația-umbrelă a rețelei AHK, care este sprijinită de Ministerul Federal al Economiei și Energiei (BMWi) pe baza unei rezoluții a Bundestag-ului german, este Uniunea Camerelor de Comerț și Industrie din Germania (DIHK), cu sediul la Berlin. Prin serviciile pe care le oferă și evenimentele pe care le organizează, AHK România sprijină companiile germane în dezvoltarea și extinderea afacerilor în România și este în egală măsură un partener competent și de încredere pentru companiile românești interesate de piața germană.
Activități[modificare]
În calitate de reprezentanță oficială a economiei germane în România, AHK România promovează activ relațiile economice româno-germane și sprijină companiile în dezvoltarea afacerilor din România și respectiv Germania. În cadrul activității de reprezentare a intereselor membrilor săi față de diferitele entități oficiale, AHK România se concentrează asupra chestiunilor de importanță majoră pentru companiile germane din România. Scopul este de a dezvolta și a prezenta autorităților competente propuneri fundamentate și utile, pentru a contribui astfel la dezvoltarea economică durabilă a României.[3]
AHK Transylvania Office[modificare]
Pentru intensificarea cooperării dintre companiile germane din Transilvania și autoritățile, instituțiile și universitățile regionale/locale, AHK România a deschis un al doilea birou AHK în Cluj-Napoca în data de 28 septembrie 2018. Acest birou oferă companiilor din regiune un acces mai bun la rețeaua AHK și un sprijin sporit la fața locului.
Centrul de competențe pentru Republica Moldova[modificare]
Începând cu 1 ianuarie 2020 am înființat în cadrul AHK România Centrul de competențe pentru Republica Moldova. Astfel, AHK România contribuie la consolidarea și intensificarea relațiilor trilaterale dintre companiile din România, Moldova și Germania.[4]
Servicii[modificare]
AHK România consiliază și sprijină companiile în scopul extinderii afacerilor lor pe piețele externe, adică acele companii care doresc să pătrundă pe noi piețe, să atragă noi furnizori, să deschidă noi capacități de producție sau să-și dezvolte afacerile locale. Serviciile AHK includ:
- Consiliere de piață
- Consiliere investitori
- Consiliere HR
- Reprezentare târguri
- Formare profesională și continuă
- Curtea de Arbitraj
- Startup-uri
Membership[modificare]
Conform statutului AHK România, membrii ordinari pot fi întreprinzători, societăți sau organizații de drept public sau privat, cu sau fără personalitate juridică, cu sediul în Germania sau România, care sunt implicați în relațiile economice dintre România și Germania. Membrii sunt informați în mod regulat cu privire la subiecte legate de economie, de evoluția de pe piețele din România și Germania, au acces la o mare varietate de evenimente AHK, precum și la serviciile sau produsele altor companii membre (programul Members2Members).[5]
Initiațive[modificare]
econet romania[modificare]
econet romania, platforma GreenTech a AHK România, a fost lansată prin decizia Consiliului Director al AHK România. Începând cu data de 1 octombrie 2010, econet romania oferă informații actualizate și analize de piață, organizează evenimente de specialitate și delegații de afaceri, se ocupă de stabilirea contactelor și schimbul de experiență în domeniile energiei, mediului, mobilității și dezvoltării urbane durabile. Scopul platformei este de a contribui la o dezvoltare economică durabilă și de a face cunoscute noile tehnologii și tendințe în domeniul tehnologiilor verzi. Inițiativa, sub umbrela AHK România, a devenit hub-ul central și platforma B2B pentru companii, administrații, asociații și ONG-uri în promovarea tehnologiilor și soluțiilor sustenabile în România.[6]
Marketplace Romania[modificare]
Pentru a sprijini companiile germane în căutare de furnizori în România și pentru a oferi companiilor românești o platformă pentru a-și prezenta produsele și serviciile, a fost dezvoltat de AHK România în august 2017 portalul online al furnizorilor, Marketplace Romania. Aici, companiile românești pot fi găsite rapid și ușor de către potențialii parteneri de afaceri din Germania, căutând după domeniul de activitate. Portalul oferă, de asemenea, o bună imagine de ansamblu a sectoarelor industriale din România.[7]
Curtea de Arbitraj[modificare]
Curtea de Arbitraj de pe lângă AHK România, care a fost înființată la 21 ianuarie 2010 la inițiativa a numeroși reprezentanți ai companiilor membre, oferă avantaje evidente față de instanțele de stat în ce privește rezolvarea litigiilor între companii. În acest fel, AHK România contribuie la promovarea arbitrajului în România, ca o alternativă la rezolvarea litigiilor. Curtea de Arbitraj de pe lângă AHK este disponibilă tuturor companiilor active la nivel internațional – cu accent pe companiile implicate în comerțul cu și în România. Toate documentele relevante sunt disponibile în limbile germană, română și engleză pe site-ul AHK România.[8]
EduPro[modificare]
Fondat în mai 2015, Centrul de Formare profesională și continua din cadrul AHK România este partenerul companiilor și instituțiilor de învățământ din România pe probleme educaționale. EduPro promovează sistemul de învățământ dual în România, inclusiv prin prezentarea exemplelor de bune practici, creșterea vizibilității acestui sistem în România și transferul de know-how din Germania. Sub umbrela EduPro sunt coordonate, de asemenea, proiecte complete de formare profesională și continuă, sunt oferite consiliere și informații cu privire la sistemul de formare profesională din România și Germania, sunt organizate și certificate examene în conformitate cu standardele germane, sunt organizate conferințe de specialitate pentru schimbul de informații și experiență. De asemenea se desfășoară în permanență un dialog cu reprezentanți din mediul politic și din administrație.[9]
Publicații[modificare]
Publicațiile AHK România informează membrii, partenerii și factorii de decizie din mediul de business despre aspecte legate de economie, legislație & fiscalitate, despre comunitatea AHK și relațiile economice româno-germane. Publicațiile includ broșuri și rapoarte economice, buletine informative, rapoarte anuale și publicații privind diverse evenimente de specialitate.
Istorie[modificare]
Drumul către o Cameră de Comerț Germană bilaterală (AHK) în România a început în 5 noiembrie 1999, când Reprezentanța Economiei Germane, deschisă la 3 noiembrie 1994 în București, a devenit Delegația Economiei Germane în România. După mai puțin de trei ani de activitate de succes a Delegației, Dirk Rütze a fost însărcinat, în primăvara anului 2002, de către Guvernul Federal, reprezentat de Ministerul Federal al Economiei și Uniunea Camerelor de Comerț și Industrie din Germania (DIHK), să pregătească înființarea AHK România. În iunie 2002, negocierile dintre Guvernul român și cel german privind înființarea și funcționarea unei instituții de promovare economică s-au încheiat cu un schimb corespunzător de notificări.
În data de 5 septembrie 2002, Werner Müller, în acea perioadă Ministrul Federal al Economiei, a călătorit în România cu o delegație de afaceri și, împreună cu omologul său român și cu dr. Martin Wansleben, Director Executiv al DIHK, a participat la deschiderea oficială a AHK România, cu sediul la București, în prezența a aproximativ 300 de invitați din mediul de afaceri și din mediul politic. Cu cei 200 de membri de atunci și 12 angajați, AHK România a preluat activitatea operațională de la Delegația Economiei Germane la 1 ianuarie 2003 și de atunci își îndeplinește pe deplin funcția de reprezentanță oficială a economiei germane în România.[10]
Note[modificare]
- ↑ AHK Romania. „Misiunea AHK”. Accesat în 23.11.2020. Verificați datele pentru:
|access-date=(ajutor)Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content. - ↑ DIHK. „AHK – weltweit kompetent vor Ort”. Accesat în 23.11.2020. Verificați datele pentru:
|access-date=(ajutor)Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content. - ↑ AHK Romania. „Reprezentarea intereselor”. Accesat în 23.11.2020. Verificați datele pentru:
|access-date=(ajutor)Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content. - ↑ „Republica Moldova”. Accesat în 23.11.2020. Verificați datele pentru:
|access-date=(ajutor)Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content. - ↑ „Cum pot deveni membru”. Accesat în 23.11.2020. Verificați datele pentru:
|access-date=(ajutor)Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content. - ↑ „econet romania”. Accesat în 23.11.2020. Verificați datele pentru:
|access-date=(ajutor)Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content. - ↑ „marketplace romania”. Accesat în 23.11.2020. Verificați datele pentru:
|access-date=(ajutor)Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content. - ↑ „Curtea de Arbitraj”. Accesat în 23.11.2020. Verificați datele pentru:
|access-date=(ajutor)Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content. - ↑ „EduPro”. Accesat în 23.11.2020. Verificați datele pentru:
|access-date=(ajutor)Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content. - ↑ AHK Rumänien (AHK Rumänien). Jubiläumsschrift. 2020. p. 8. Verificați datele pentru:
|date=(ajutor)Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
This article "Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană" is from Wikipedia. The list of its authors can be seen in its historical and/or the page Edithistory:Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană. Articles copied from Draft Namespace on Wikipedia could be seen on the Draft Namespace of Wikipedia and not main one.
