Constantin Dipșe

Eroare Lua în Modul:Wikidata la linia 1308: attempt to index field 'wikibase' (a nil value)

Constantin Dipșe (n. 26 septembrie 1917, Șurdești, Maramureș - d. 26 noiembrie 2010, București) a fost un pictor român.

Studii[modificare]

1948 - doctorat în Arte Frumoase la Prof. Camil Ressu
1945 - licențiat al Academiei de Arte Frumoase din București, elev al maeștrilor Nicolae Dărăscu și Camil Ressu
1940 - absolvent al Școlii Liberale de Arte Frumoase din Baia Mare, clasa prof. Gheorghe Manu
1937 - absolvent al Liceului Gh. Șincai din Baia Mare

Distincții[modificare]

Ordinul „Meritul Cultural Cl. V”
Medalia „Meritul Cultural Cl. I”

Activitate socio-profesională[modificare]

1978 - 1981 - membru în Comitetul Uniunii Artiștilor Plastici - Secția Pictură
1970 - 1974 - membru în Comisia de repartizare a lucrărilor în cadrul Fondului Plastic
1965 - 1969 - membru în Comisia de evaluare a Fondului Plastic
1945 - prezent - membru al Sindicatului Artelor Frumoase
1946 - 1948 - secretar al Uniunii Naționale a Studenților din România – Academia de Arte Frumoase (în prezent Universitatea Națională de Arte) și Conservatorul de Muzică

Activitatea de creație[modificare]

1945 - prima participare la Salonul Oficial de primăvară, de pictură și sculptură cu o compoziție
1951 (1 ianuarie) - membru definitiv al Uniunii Artiștilor Plastici

PARTICIPĂRI LA:

toate manifestările organizate de către Consiliul Culturii, de Comitetul de cultură al municipiului București și al Uniunii Artiștilor Plastici din București;
diverse manifestări organizate de: Muzeul Republicii, Muzeul Simu, Muzeul Bruckental din Sibiu, Muzeul Crișurilor din Oradea, Muzeul de Artă din Arad, Muzeul de Artă din Constanța, Muzeul Maramureșului din Baia Mare, Muzeul de artă din Suceava și din Botoșani;
manifestări organizate de Comitetele de Cultură din județele: Tulcea, Maramureș, Bihor, Dâmbovița, Hunedoara, Caraș-Severin etc.;
expoziții peste hotare organizate de Comitetul de Cultură (și Educație Socialistă) sau UAP în : India, Japonia, Pakistan, Israel, Grecia, Italia, Franța, Germania, Austria, Polonia, Finlanda, Cehoslovacia, URSS, Ungaria.

EXPOZIȚII COLECTIVE

1975

Expoziție de stat, București
Expoziție de grup,Grecia
Expoziție în cinstea femeii, Galeria Nouă - București
Expoziție în cinstea femeii, Galeria Municipiului București
Expoziția: „Desene din documentare” - Galeria Galateea
Expoziție, Tulcea
Expoziție la Ministerul de Externe

1976

„Magistralele socialismului”, Ateneul Român
Bienala, Sala Dalles
Expoziție de grup, Berlin
„Omul și natura”, Galeria Nouă
„Peisajul românesc” - Galeria Simeza
„Grivița roșie”
Expoziție de grup - Viena
Expoziția municipală - Sala Dalles

1977

„Țărănimea, puternică forță socială și revoluționară” - Sala Dalles
„Aniversarea independenței 1877”, Sala Dalles
„Cântarea României” - Muzeul RSR
Expoziție de grup - Moscova
„Peisajul patriei” - expoziție itinerantă
Expoziție de grup - Finlanda
Expoziție de grup la Uzinele "Republica"
Expoziție municipală
„Peisajul rural în pictura românească” - Muzeul Crișurilor, Oradea
Expoziție de grup după documentare - Târgoviște

EXPOZIȚII PERSONALE

2009 - "Esențe" - Muzeul Satului "Dimitrie Gusti" - București
2002 - Galeria Simeza – București
1995 august - Galeria Simeza - București
1995 februarie - Banca Română de Comerț Exterior, World Trade Plazza – București
1981 - Galeria Simeza – București
1975 - Galeria Simeza – București
1966 - Galeria Simeza – București
1966 - Sala de expoziții Oradea
1966 - Sala Muzeului regional Suceava
1962 - Galeria „Niculae Cristea” de la ziarul Universul, București
1959 - Galeria „Niculae Cristea” de la ziarul Universul, București
1956 - Galeria „Niculae Cristea” de la ziarul Universul, București

LUCRĂRI DE ARTĂ MONUMENTALĂ

Frescă

fresca din interiorul bisericii greco-catolice Acvila, din București (1941-1942), sub îndrumarea maestrului Traian Bilțiu Dăncuș;
2 panouri la întreprinderea Fruct-export din București;
la crama Întreprinderii de vinificare Murfatlar (colaborare la proiect și la transpunere)

Pictură bisericească

1952-1953, pictură pentru bisericile din Podoleni, Costișa de Sus, Costișa de jos din jud. Neamț (în colaborare);
1962 pictură la biserică și pictură iconostas din: com Poenile de Jos – jud. Ilfov;
1968-1969, biserica din com Ardusat, jud. Maramureș (în colaborare)

Tehnică mozaic-ceramică

4 panouri în mozaic la hotelul Tomis din mamaia (60 mp) în colaborare;
transpunerea mozaicului de pe fațada fabricii de mobilă din Drobeta-Turnu Severin (200 mp) - în colaborare;
mozaic demontabil (90 mp) reprezentând delta Dunării, la unul din Târgurile internaționale București;
mozaic ceramic (18 mp) la hotelul Partidului din Brașov (proiect și realizare);
mozaic (42 mp) „Arcașii lui Stefan Cel Mare” pe fațada căminului Cultural din Putna (proiect propriu și realizare);
mozaic pe fațada Căminului cultural din com. Leș, jud. Bihor (proiect propriu; realizare în colaborare).

Restaurări în colaborare

Casa memorială Dr Gh. Marinescu
Decorații de la Casa oamenilor de Știință – București
Fresca de la întreprinderea Mașini import-export București
Frescele, tavanul teatrului Gheorghe Pastia din Focșani și tavanul foierului

CĂRȚI ȘI ALBUME

25 de pictori contemporani
Viață și transfigurare (50 de pictori și sculptori)
50 de pictori în 50 de ani (1921 - 1971)
Peisajul patriei
Omagiu țărănimii
Pictura românească în imagini
Pictura Românească, ed. II
Dicționarul Artelor plastice, autor criticul Octavian Barbosa
Antologia de poezie populară „Nunta la români”, selecție de I. Moanță, Editura Meridiane
„Stejerel voinicel” - carte pentru copii

Aprecieri critice[modificare]

Constantin Dipșse a absolvit în 1945 Institutul de Arte Frumoase „Nicolae Grigorescu” din București, clasa profesorului Camil Ressu. Lucrează îndeosebi pictură de șevalet, dar a realizat și cateva compoziții în frescă și mozaic. Motivele și elementele cromatice evocă spațiul maramureșean. În peisagistica și in compozițiile cu flori, este vorba de modalități de acreditare a principiilor vitale, de o filosofie a confundării cu natura. Se creează astfel, în arta sa, o atmosferă, densă de prezențele lumii, ce valorifică constantele sufletești ale satului, și în care se face simțită, de asemenea, participarea artistului. Existența motivului, plăcerea dezvoltării unui subiect este susținută, cu rol egal în elaborarea imaginii, de o partitură cromatică trecută prin filtrele sensibiliții și experienței sale culturale. Tonurile vii, degajate de orice impuritate, funcționează ca tonuri de lumină, îmbogațindu-se unul pe altul în momentul receptării, sporind farmecul unui buchet de flori, al unui peisaj, lucrul cel mai important fiind, de fiecare dată, asigurarea perspectivei afective.

Constantin Prut

Dacă la alțti pictori floarea este fie un component peisagistic, fie un element adiacent, fie (tratată mai mult sau mai puțin expresionist) exponent al fortei vitale iscodite adesea in adancurile anatomice ale fiintei vegetale, fie motiv coloristic esențializat până la abstract, la Dipșe floarea – rămânând pe deplin reală, naturală, autentică, în întreaga ei înfățișare – devine efigie centrală, laolaltă semnificant și semnificat.

Nu poate fi desigur trecută cu vederea ambianța folclorică, chiar una cu adresă precis: nordul transilvan, Maramureșul – dar e vorba doar de o "punere în scenă".

Nu numai prin stilizare (uneori estompată, alteori esențială), ci mai ales prin mesaj, Dipșe depășeste categoric ilustrativul – pătrunzând în arhetipal și ritualizandu-l.

Alexandru Grigore Dima

Legături externe[modificare]

www.dipse.ro/constantin
Pictorul Constantin Dipșe s-a stins din viata, 29 noiembrie 2010, Amos News

This article "Constantin Dipșe" is from Wikipedia. The list of its authors can be seen in its historical and/or the page Edithistory:Constantin Dipșe. Articles copied from Draft Namespace on Wikipedia could be seen on the Draft Namespace of Wikipedia and not main one.