You can edit almost every page by Creating an account. Otherwise, see the FAQ.

Constantin Pancu

De la EverybodyWiki Bios & Wiki


Fișier:Constantin Pancu.png
Constantin Pancu.

Constantin Pancu a fost instalator român și președintele organizației anticomuniste Garda Conștiinței Naționale.[1][necesită pagina] A acționat contra comuniștilor și autorităților din Iași fiind în contact direct cu Corneliu Zelea Codreanu, membru al GCN și L.A.N.C[1][necesită pagina] . Conform lui Codreanu, a murit din cauza unei bolii la inimă pe care nu își permitea să o trateze.[1][necesită pagina]

Biografie[modificare]

„Era meseriaș. Instalator de apă și electricitate. Nu avea mai mult decât patru clase primare. Avea o minte clară, așezată, pe care și-o îmbogățise singur cu suficiente cunoștințe. (...) Vorbitor de mâna întâia. La tribună, în fața mulțimii, impunea. (...) Își iubea țara, armata, Regele. Un bun creștin. O musculatură de luptător de circ și o forță în adevăr herculeană. Ieșenii îl cunoșteau încă demult.” - Corneliu Zelea Codreanu.[1][necesită pagina]

Codreanu relatează că înainte de Primul Război Mondial, în cadrul unei circ de atleți cu luptători de proveniență: Română, Turcă, Maghiară, Rusă, etc., Pancu a cerut să se lupte cu un luptător ungur ce îi învinsese pe ceilalți atleți. Se acceptă cererea, iar, în scurt timp, ungurul este trântit la pământ, învins.[1][necesită pagina]

În cadrul răspândirii influențelor comuniste în Iași, în anul 1919 Constantin Pancu înființează Garda Conștiinței Naționale (GCN)[1][necesită pagina]. Aceasta va fi absorbită în Liga Apărării Național Creștine (L.A.N.C.).

Codreanu, în cartea sa „Pentru Legionari”, spune că Constantin Pancu a murit în 1926, Iași, bolnav și sărac din cauza unei boli la inimă.[1][necesită pagina]

Activitate Politică[modificare]

Garda Conștiinței Naționale (1919-1923)[modificare]

În anul 1919, Constantin Pancu înființează Garda Conștiinței Naționale cu el ca președinte. În toamna aceluiași an studentul Corneliu Zelea Codreanu va intra în organizație. GCN va fi absorbită de L.A.N.C. în care Codreanu va fi un membru activ.[1][necesită pagina]

Greva de la R.M.S. și atelierele C.F.R. Nicolina[modificare]

În Februarie 1920, muncitorii de la Regia Menopolurilor Sfatului (R.M.S.) intra în grevă.[1][necesită pagina]

„Pe la ora 12, se zvonește în oraș că la Regie, (...) s-a declarat grevă, a fost arborat drapelul roșu, tablourile Regelui au fost date jos și sfărâmate în picioare, iar în locul lor așezate fotografiile lui Karl Marx, Trotzki și Rakowski.” - Corneliu Zelea Codreanu.[1][necesită pagina]

După o scurtă adunare, unde se decide să dea jos steagul roșu, Garda Conștiinței Naționale pornește spre R.M.S. cântând „Deșteapta-te Române”. După lupte contra unor grupuri de comuniști Garda pătrunde în clădire și tricolorul este arborat peste fabrică. Armata Română ocupă fabrica, iar GCN se retrage.[1][necesită pagina]

După o lună de la incidentul la R.M.S. se anunță grevă generală la atelierele C.F.R. de la Nicolina. A doua zi, Garda Conștiinței Naționale se adună pentru a proceda la fel ca la regie. Aceasta pătrunde în ateliere unde, din nou, se arborează steagul tricolor.

Ideologie[modificare]

În 1919 se organizează sindicate naționale la Iași în cadrul Gărzii. 30 August 1919 va marca primul manifest al lui Constantin Pancu intitulat „Apel către meseriașii, muncitorii, soldații și țăranii români”:[1][necesită pagina]

„Din Rusia stăpânită de întunericul învățăturilor greșite, pornesc îndemnuri de luptă la foc și la uciderea fraților de același sânge. Din Ungaria, (...), se aud aceleași îndemnuri. Dușmanii din răsărit s-au unit cu cei din apus ca să tulbure liniștea noastră pentru ca apoi să ne poată cotropi. (...) Cuvântul lor e minciună, îndemnul lor e venin omorâtor, (...) Dușmanii ne atacă la Nistru si la Tisa. Ei încearcă să tulbure și pacea înăuntru țării. Mântuirea noastră e munca, cinstea, iubirea de neam și credință în Dumnezeu. Fiți cu luare aminte, chemați la calea adevărată si pe cei care s-au rătăcit si au trecut în rândurile celor fără neam si credință. Strânși în jurul tronului și uniți sub umbra steagului tricolor vegheați la liniștea tării.” - Constantin Pancu.[1][necesită pagina]

Liga Apărării Național Creștine (1923)[modificare]

În contextul grevelor studențești din 1922-1923 se ține „Congresul conducătorilor mișcării studențești” în Universitatea Iași. Corneliu Zelea Codreanu, Ion Moța, Tudose Popescu, Cârsteanu, Simionescu și mulți alți membri ai mișcării studențești, după ce li se refuză intrarea, intră cu forța în Universitate și se baricadează aceasta urmând să fie înconjurată de armată și jandarmi.[1][necesită pagina]

„Pe la ora 8, se înserase. Auzim larmă și zgomot în stradă. Constantin Pancu, vechiul luptător de la 1919, înconjurat de studenții rămași afară, de un mare număr de cetățeni, (...) încercau să înainteze în sus spre Universitate, pentru a ne aduce câțiva saci de pâine.” - Corneliu Zelea Codreanu.[1][necesită pagina]

Încep lupte violente între naționaliști și jandarmi, însă primii nu reușesc să ajungă la universitate. La ora 9, încep tratative între studenții baricadați și autorități rezultând în evacuarea pașnică a universității.[1][necesită pagina]

Scrieri[modificare]

„Apel către meseriașii, muncitorii, soldații și țăranii românii” - 1919

Note[modificare]

  1. 1,00 1,01 1,02 1,03 1,04 1,05 1,06 1,07 1,08 1,09 1,10 1,11 1,12 1,13 1,14 1,15 Zelea Codreanu, Corneliu (). Pentru Legionari. Totul Pentru Țară. Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.

Surse[modificare]

  1. Zelea Codreanu, Corneliu (1936). Pentru Legionari. Totul Pentru Țară.


This article "Constantin Pancu" is from Wikipedia. The list of its authors can be seen in its historical and/or the page Edithistory:Constantin Pancu. Articles copied from Draft Namespace on Wikipedia could be seen on the Draft Namespace of Wikipedia and not main one.



Read or create/edit this page in another language[modificare]