You can edit almost every page by Creating an account. Otherwise, see the FAQ.

Listă de slujitori de seamă ai orașului Bacău

De la EverybodyWiki Bios & Wiki

Aceasta este o listă de persoane notabile care au marcat istoria culturală și edilitară a orașului Bacău.

Artiști[modificare]

  • Iancu Gheorghiu-Budu (1832 ? - 1885 Bacău) - jurnalist progresist, unionist
  • George Bacovia(1881–1957), poet, patronul spiritual al Bacăului. A fost și un „făcător de reviste”, inițiind o serie de reviste băcăuane.
  • George Enescu (1881-1955), compozitor de talie internațională; prin concertele ținute în Bacău, în palatele lui N. Drăgoianu, a încurajat crearea teatrului băcăuan. George Enescu, invitat de primul ministru Petru Groza să susțină un concert la București a respins această invitație atâta vreme cât nepoata sa (fiica faimosului aviator Constantin Cantacuzino, soțul actriței românce Nadia Gray din ‘’La dolce vita’’ de Fellini) Oana Orlea, scriitoare, nu va fi eliberată din pușcărie.
  • Ion Luca (1894-1972), dramaturg, unele piese au fost create și s-au jucat la Bacău. Strada pe care a locuit îi poartă azi numele: Strada Ion Luca[1].
  • Nicu Enea (1897-1960), pictor; în 1937, împreună cu Ion Diaconescu a pus bazele Pinacotecii Municipale din Bacău. În anii ’40 a primit comandă să picteze palatele regale. Comuniștii l-au acuzat că fost prea apropiat de Casa Regală a României și l-au îndepărtat din viața artistică. A realizat pictura din biserica Sfinții Voievozi din cartierul CFR-Bacău și pictura cupolei Teatrului Bacovia din Bacău.
  • Radu Beligan (1918-2016, Galbeni), actor, poet, eseist, memorialist
  • Florin Blănărescu (1921-2014), cel mai cunoscut actor al teatrului băcăuan, a format multe generații de actori[2].
  • Radu Cârneci (1928 - 2017) - scriitor, critic literar; fondatorul revistei de cultură "ATENEU"; grupul în jurul revistei de anvergură națională "Ateneu" format din Radu Cârneci, George Bălăiță, Sergiu Adam, Mihail Sabin, Constantin Călin, Viorel Savin a fost nucleul activității și activismului cultural în anii '60-'70[3].

  • George Bălăiță (n. 1935), romancier, redactor la revista Ateneu; grupul în jurul revistei de anvergură națională Ateneu format din Radu Cârneci, George Bălăiță, Sergiu Adam, Mihail Sabin, Constantin Călin, Viorel Savin a fost nucleul activității și activismului cultural în anii '60-'70.
  • Mihail Sabin(1935 Cernăuți - 1975 Bacău) - poet, dramaturg; grupul în jurul revistei de anvergură națională "Ateneu" format din Radu Cârneci, George Bălăiță, Sergiu Adam, Mihail Sabin, Constantin Călin, Viorel Savin a fost nucleul activității și activismului cultural în anii '60-'70 [4].
  • Sergiu Adam (n.1936 Cosmești-Galați -2015), scriitor, redactor-șef al revistei Ateneu; grupul în jurul revistei de anvergură națională "Ateneu" format din Radu Cârneci, George Bălăiță, Constantin Călin, Sergiu Adam, Mihail Sabin, Viorel Savin a fost nucleul activității și activismului cultural în anii '60-'70.
  • Gheorghe Velea (1936-1996), pictor, fost președinte UAPR - filiala Bacău.[5]
  • Ilie Boca (n. 1937), pictor, fost director al Școlii Populare de Artă - Bacău; a expus la Paris, în Israel, la Petah Tikva, la Bruxelles, în Finlanda, la Veneția, în Cehia[6].
  • Constantin Călin(n. 1940), poet, critic literar; cel mai important exeget al operei lui George Bacovia; a participat la renașterea revistei Ateneu[7].
  • Octavian Voicu (Constantin Pușcuță) (1940-2005), poet; fosta Școala Nr.5 din Bacău se numește Școala Octavian Voicu[8].
  • Viorel Savin (n. 1941), dramaturg, a sprijinit toată viața sa teatrul băcăuan.
  • Ovidiu Bălan(n. 1942), dirijor de talie internațională, director timp de 42 de ani al Filarmonicii Mihail Jora din Bacău. La insistențele sale s-a construit în Bacău singura sală tip Ateneu de după 1944 și până acum[9].

Oameni de știință[modificare]

  • Victor Anestin (1875-1918), astronom, scriitor; Observatorul Astronomic din Bacău se numește Victor Anestin.
  • Grigore Tabacaru (1883-1939), teoretician și practician în pedagogie, a fost unul din cei mai activi animatori ai vieții culturale băcăuane. A înființat, împreună cu George Bacovia, revista Ateneul literar, editată la Bacău. Casa Corpului Didactic din Bacău se numește azi Grigore Tabacaru.
  • Emilian Drehuță (1931 - Băineț Mușenița - 2011 Bacău) este coordonatorul colectivului de autori ai Enciclopediei Județului Bacău, apărută în 2007.
  • Iulian Antonescu (1932 - 1991), personalitate emblematică pentru Bacău și Piatra Neamț, unul din cei mai mari oratori români; a rămas în conștiința intelectualității prin ciclurile sale de conferințe, considerate adevărate evenimente cultural-artistice; a contribuit, în mod esențial, la înființarea muzeelor de istorie din Piatra Neamț, Roman, Bicaz, Onești și Târgu Neamț. Muzeul Județean de Istorie și Artă Bacău îi poartă numele – azi Complexul Muzeal Iulian Antonescu Bacău.

  • Eugen Șendrea (1951 Bacău - 2016), istoric, a scris multe lucrări istorice valoroase despre orașul și județul Bacău.

Oameni politici[modificare]

  • Costache Sturdza, prinț (beizadea) (fiul domnitorului Mihail Sturdza), a donat Bibliotecii băcăuane 948 cărți. Biblioteca Județeană Bacău îi poartă numele.
  • Costache Rosetti-Tescanu (a doua jumătate a sec. XIX) - boier susținător înfocat al Unirii Principatelor Române și al culturii băcăuane.
  • Constantin Platon, primar (în 1870) [10]), a înființat și a fost primul director al Școlii de Băieți Nr.1 - devenit Liceul de Băieți azi Colegiul Național Ferdinand I. Fosta Școală Nr.2 din Bacău se numește astăzi „Școala Constantin Platon” -Bacău[11].
  • Gheorghe Hociung, primar (1870-1874 și 1876-1883) - la data de 1 septembrie 1872 a fost inaugurată Gara Bacău; în anul 1881 se înființează Fabrica de hârtie „Letea”; sprijină funcționarea unui teatru băcăuan
  • Costache Radu[12] (1844 -1908) - avocat, om politic, dramaturg, primar al Bacăului în două rânduri, scriitor. A sprijinit funcționarea unui teatru băcăuan. A inițiat aducțiunea de apă. Ca primar a înființat „Școala de Fete Nr.1” devenită apoi „Liceul de Fete”, iar azi Colegiul National „Vasile Alecsandri”. A scris „Bacăul între 1850-1900”, sursă istorică de primă mână pentru istoria municipiului Bacău.
  • Leon Sachelarie (primar în 1886-1887, 1890-1891, 1896-1897, 1901-1907, 1922-1926 - [13]) - în anul 1902 se introduce iluminatul electric, în anul 1924 apare ziarul Bacăul și tot în mandatul său se înființează „Azilul de bătrâni”.
  • Radu C. Porumbaru (? prima jumătate a sec.XIX) - a înființat, împreună cu tatăl său, Constantin Porumbaru, Fabrica de Hârtie Letea, cea mai importantă din Balcani până acum câțiva ani când a fost desființată[14].
  • Iancu Gheorghiu-Budu (1832 ? - 1885 Bacău) - jurnalist progresist, unionist

  • Mircea Cancicov (1884-1959) - politician, academician, economist, ministru; parcul central se numește Parcul „Mircea Cancicov”
  • Ioan Ichim (primar 1969-1979 [15]) - în timpul mandatului său s-au realizat: construirea Complexului Spitalicesc completat cu o Policlinică; construirea Magazinului Luceafărul, cu o suprafață de 10.000 mp; a Sălii Sporturilor din Bacău cu 2.000 de locuri; a Insulei de Agrement; darea în folosință a piețelor: Centrală și Nord. S-au construit: Teatrul de Vară, Ștrandul Tineretului, Satul de Vacanță de la Valea Budului și s-a extins Parcul Libertății, azi Parcul „Mircea Cancicov”.
  • Alexandrina Găinușe (1932-2012), prim secretara partidului comunist din Județul Bacău (1970); a demolat maghernițele de pe Calea Mărășești și de pe Bulevardul Mihai Viteazul (fostele Strada Mare și Iernii), înlocuindu-le cu construcții moderne: blocuri, parcuri. A demolat Gara Bacău și a construit alta modernă, cea de azi.
  • Dumitru Sechelariu (primar 1996-2004) [16]) - se înființează Direcția de Salubritate și Spații Verzii cu 330 salariați; se asfaltează și se modernizează străzi; se înființează Biroul pentru Consilierea Cetățenilor. Instalație de nocturnă pe Stadionul central. Pistă de carting. Crearea stațiilor de autobus de tip "Selena" - primele de acest gen din Europa de Est.
  • Minodora Cliveti (n. 1955), europarlamentar
  • Petru Plăcintă (n. 1937)- zootehnician de renume internațional, a inventat și înființat, în plină epocă comunistă, întreprinderea de tip Avicola. A introdus, cu sprijinul "celui mai bun ministru al agriculturii", Angelo Miculescu, primele linii pure de hibrizi. A înființat, împreună cu firma Moksel AG, primul holding din România: Agricola International, care înglobează Avicola și pe care a retehnologizat-o 100% [17].

Referințe[modificare]


This article "Listă de slujitori de seamă ai orașului Bacău" is from Wikipedia. The list of its authors can be seen in its historical and/or the page Edithistory:Listă de slujitori de seamă ai orașului Bacău. Articles copied from Draft Namespace on Wikipedia could be seen on the Draft Namespace of Wikipedia and not main one.



Read or create/edit this page in another language[modificare]