Țara Onutului
 | Acuratețea acestui articol sau a acestei secțiuni este disputată Vă rugăm să vedeți părerile exprimate în pagina de discuție înainte de a edita. |
.jpg)
Țara Onutului sau Ținutul Onutului se referă la împrejurimile localității Onut de pe malul drept al Nistrului, care a făcut parte din Principatul Moldovei și mai anume din Ținutul Hotinului, între 1359 și 1775. În ianuarie 1775, ca „răsplată” pentru neutralitatea pe care o păstrase în timpul războiului dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Austriac a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut de atunci încoace sub denumirea de Bucovina, și incluzând Onutul cu împrejurimile sale, mărginit la răsărit de raiaua Hotinului, ținut Otoman devenit Rus în 1812. În cadrul guvernării austriece, Ducatul Bucovinei a fost organizat în districte (în Eroare Lua în Modul:Wikidata la linia 1451: attempt to index field 'wikibase' (a nil value)), Onutul făcând parte din districtul Zastavna (în Eroare Lua în Modul:Wikidata la linia 1451: attempt to index field 'wikibase' (a nil value)).[2]
Speculații[modificare]
Ioannes (de) Onads, Dux Valachiae este o inscripție în limba latină de pe o icoană în stil occidental din 1689.[3] Icoana îl arată pe Ioannes, în armură, rugându-se la Fecioara Maria cu pruncul Isus, și este prezentată în lucrare ca fiind o copie a unei icoane din 1150. Inscripția înseamnă: „În anul de la Domnul Iisus Christos, 1150, în cea mai apropiată Sâmbătă de la Sf. Ion Botezătorul, se odihnește nobilul domn, Ioannes (de) Onads, ducele Valachiei”. Icoana se află, scrie Seișanu, „într'o biserică de lângă Lwow (Polonia)”, neprecizată. Dacă această icoană există efectiv și dacă „Onads” este cetatea de lemn din evul mediu timpuriu de la Onut, localitate din raionul Zastavna, regiunea Cernăuți, Ucraina[4], atunci ar fi posibil ca în șirul de orașe și cetăți de la hotarul de sud al Galiției: Zaleșcic, Vasilău, Onut, Bacota, Ușița, Cucelmina și Calisia[5] să fi existat aici, în perioada premergătoare apariției statelor medievale românești, un mic cnezat vlah conform inscripției „dux Ioannes (de) Onads, Dux Valachiae” din lucrarea lui R. Seișanu.[6]
Că a fost sau nu o „romanie populară”, sau că „de la apariția statelor românești până la pierderea Bucovinei, granițele moldovenilor au fost pe linia Nistrului, depășind Onutul spre vest” cum presupune Gheorghe Postică[7], nu poate fi demonstrat, dar centrul religios al ținutului pare că se afla la Vasilău (azi satul Vasîliv), la 10 km mai spre vest, tot pe malul de sud al Nistrului, unde s-au descoperit ruinele unei biserici cu fundația de piatră și un cimitir cu cruci de piatră, unele din secolul al XII-lea.[8]
Referințe[modificare]
- ↑ Alexandru Boldur, Istoria Basarabiei p. 118.
- ↑ Dumitru Covalciuc, Țara Fagilor, Cernăuți-Tîrgu-Mureș, 1992 p. 23-26.
- ↑ Icoană reprodusă în lucrarea lui Romulus Seișanu, România: Atlas istoric, geopolitic, etnografic și economic, ed. ARED, București 2000, ISBN: 973-99131-9-9, p. 39.
- ↑ Gheorghe Postică, Civilizația medievală timpurie din spațiul pruto-nistrean (secolele V-XIII), București, Ed. Academiei Române, 2007, Hărțile 18-20, pp. 392-394 și Anexa 1, nr. 533, p. 436.
- ↑ N. Kotliar, Formarea teritoriului și apariția orașelor Rusiei Haliciene-Volîniene în secolele IX-XIV, Kiev, 1985.
- ↑ Vezi [1].
- ↑ Gheorghe Postică, Civilizația medievală timpurie din spațiul pruto-nistrean (secolele V-XIII), București, Ed. Academiei Române, 2007, p. 241.
- ↑ Victor Spinei, Spațiul Nord-Estic Carpatic în mileniul întunecat, Editura Universității A. I. Cuza, Iași, 1997, p. 155.
This article "Țara Onutului" is from Wikipedia. The list of its authors can be seen in its historical and/or the page Edithistory:Țara Onutului. Articles copied from Draft Namespace on Wikipedia could be seen on the Draft Namespace of Wikipedia and not main one.
