You can edit almost every page by Creating an account. Otherwise, see the FAQ.

Adrian Bătrîna

De la EverybodyWiki Bios & Wiki

Adrian Corneliu Bătrîna (n. 2 aprilie 1943, București) este un istoric și arheolog român. Specialist în cercetarea epocii medievale, în special a arhitecturii religioase și laice din Moldova și Țara Românească a secolelor XIV-XV. Contribuții la cunoașterea genezei statului feudal românesc de la răsărit de Carpați și a evoluției arhitecturii sale ecleziastice.[1] S-a remarcat și prin identificarea și cercetarea vestigiilor unor importante reședințe ale înaltei feudalități laice din Moldova secolului al XIV-lea.

Formare[modificare]

Studii liceale la București, Facultatea de Istorie, Secția istorie veche și arheologie, Universitatea București (1962-1967). Studii post-universitare: Cursuri de conservare a patrimoniului cultural și istoric mobil și imobil (1978) și de iconografie creștină (1985) organizate de Ministerul Culturii. Numeroase stagii de documentare în străinătate începând din 1971. Arheolog principal la Direcția Monumentelor Istorice (1967-1978); muzeograf principal la Muzeul Național de Istorie a României (1978-1988); arheolog expert independent (1988 – prezent). A participat la mai multe manifestări științifice internaționale.

Premiul „George Oprescu” în domeniul istoriei artei al Academiei Române (2014) pentru volumul: Biserica ,,Sfântul Nicolae” din Rădăuți. Cercetări arheologice și interpretări istorice asupra începuturilor Țării Moldovei, Piatra Neamț, 2012.[2]

Activitate de cercetare[modificare]

Obiective cercetate în calitate de responsabil sau co-responsabil științific:

Opera[modificare]


  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Biserica ,,Sfântul Nicolae” din Rădăuți. Cercetări arheologice și interpretări istorice asupra începuturilor Țării Moldovei, (Bibliotheca Memoriae Antiquitatis XXIX), Piatra Neamț, Editura Constantin Matasă, 2012, 520 pag. + XVI pl. (ISBN 978-973-7777-22-5).
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Evoluția ansamblului fostei mănăstiri Comana în lumina cercetărilor arheologice, în Revista Muzeelor și Monumentelor. Monumente Istorice și de Artă XLIII, 1, 1974, p. 16-32.[3]
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Contribuții la datarea bisericii fostei mănăstiri Cotmeana, în Mitropolia Olteniei XXVI, 5-6, 1974, p. 470-475.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Date noi cu privire la evoluția bisericii fostei mănăstiri Cotmeana, în Revista Muzeelor și Monumentelor. Monumente Istorice și de Artă XLIV, 1, 1975, p. 11-24.[4]
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, O locuință domnească din vremea lui Alexandru cel Bun, în Revista Muzeelor și Monumentelor. Monumente Istorice și de Artă XLIV, 2, 1975, p. 72-80.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, O primă ctitorie și necropolă voievodală datorată lui Ștefan cel Mare: mănăstirea Probota, în Studii și Cercetări de Istoria Artei, seria Artă Plastică, t. 24, 1977, p. 205-230.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Date noi cu privire la prima ctitorie datorată lui Ștefan cel Mare: mănăstirea Probota, în Mitropolia Moldovei și Sucevei, 7-9, 1977, p. 586-599.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Contribuții la cunoașterea arhitecturii medievale din Dobrogea: biserica Sf. Atanasie din Niculițel (jud. Tulcea), în Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie 28, 4, 1977, p. 531-551.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Un vechi monument românesc pe teritoriul Dobrogei: Biserica ,,Sfântul Atanasie”din Niculițel (jud. Tulcea), în Biserica Ortodoxă Română XCVI, 3-4, 1978, p. 277-287.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Cercetările arheologice de la Horodnic (jud. Suceava), în Suceava. Anuarul Muzeului Județean V, 1978, p.161-178.
  • Adrian Bătrîna, Emil-Ioan Emandi, Cercetările arheologice de la Drăgoiești (Suceava), în Suceava. Anuarul Muzeului Județean V, 1978, p. 197-203.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, O locuință domnească din secolul al XVI-lea descoperită în cuprinsul ansamblului de la Bistrița (jud. Neamț), în Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie 30, 1, 1979, p. 31-45.[5]
  • Adrian Bătrîna, Biserica de la Drăgoiești, jud. Suceava, în Biserica Ortodoxă Română XCV, 5-6, 1979.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Mărturii heraldice cu privire la începuturile statului feudal independent Moldova, în vol. Constituirea statelor feudale românești (Coordonator Nicolae Stoicescu), Ed. Academiei RSR, București, 1980, p. 195-208.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Contribuții arheologice cu privire la așezarea de la Baia în epoca anterioară întemeierii statului feudal Moldova, în Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie 31, 4, 1980, p. 599-613.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Locuințe din veacurile XIII-XIV de la Curtea de Argeș, în Studii și Comunicări, Curtea de Argeș, 1980, p. 19-26.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Etape de construcție în cuprinsul ansamblului ,,Mănăstirea”din Vălenii de Munte, jud. Prahova, în lumina cercetărilor arheologice din 1979, în Cercetări arheologice IV, 1981, p.172-188.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Cercetări arheologice efectuate în anul 1979 în cuprinsul așezării Curtea de Argeș, jud. Argeș, în Cercetări arheologice IV, 1981, p. 144-169.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Societatea românească din secolele XI-XIV, în Istoria României. Crestomație. Epoca medie, București, 1982, p. 13-62.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Ion Vatamanu, Cercetările de la Netezi, jud. Neamț, în Cercetări arheologice V, 1982, p.83-93.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Curți boierești în Moldova medievală, în Magazin Istoric, 12, 1982, p.17-20.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Cercetările arheologice de la Curtea de Argeș (1980), în Cercetări arheologice V, 1982, p. 95-107.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Contribuții arheologice la cunoașterea primului lăcaș al Mitropoliei Moldovei: biserica Mirăuților din Suceava, în Cercetări arheologice V, 1982, p.215-224.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Cu privire la un sigiliu de comerț din sec. XV descoperit la Curtea de Argeș, în Cercetări numismatice V, 1983, p.197-211.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Date istorice și arheologice despre Biserica Catolică din Baia, în Suceava. Anuarul Muzeului Județean X, 1983, p. 431-454.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Unele opinii privind așezarea sașilor la Baia în lumina cercetărilor arheologice, în Cercetări arheologice VI, 1983, p. 239-258.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, O alianță moldo-tătară în vremea lui Bogdan I, în Magazin Istoric, 5, 1983, p. 12-14.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, O mărturie arheologică despre relațiile internaționale ale Moldovei în vremea lui Bogdan I, în Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie 34, 4, 1983, p. 326-333.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Tezaurul monetar de la Netezi, jud. Neamț, în Cercetări arheologice VI, 1983, p. 259-260.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Ansamblul reședinței feudale de la Giulești, jud. Suceava, în Cercetări arheologice VI, 1983, p. 79-93.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Contribuții arheologice la istoricul orașului Baia, în Cercetări arheologice VII, 1984, p. 231-243.
  • Lia Bătrîna, Octav Monoranu, Adrian Bătrîna, Cercetările arheologice din cuprinsul reședinței feudale de la Giulești, jud. Suceava, în Cercetări arheologice VII, 1984, p. 153-163.
  • Lia Bătrîna, Octav Monoranu, Adrian Bătrîna, Cercetările arheologice de la Fântâna Mare, com. Vadul Moldovei, jud. Suceava, în Cercetări arheologice VII, 1984, p. 165-174.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Reședința feudală de la Rădăuți din sec. XII-XIV, în Documente recent descoperite și informații arheologice, București, 1984, p. 69-77.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Elemente decorative în ceramica monumentală de la Baia (jud. Suceava), în Suceava. Anuarul Muzeului Județean XI-XII, 1984-1985, p. 147-172.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Reședința feudală de la Netezi (jud. Neamț), în Studii și cercetări de Istorie Veche și Arheologie 36, 4, 1985, p.297-315.
  • Lia Bătrîna, Octav Monoranu, Adrian Bătrîna, Cercetările arheologice de la Fântâna Mare – Spătărești, com. Vadul Moldovei, jud. Suceava, în Cercetări arheologice VIII, 1986, p. 85-100.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Lațcu Vodă, în Magazin Istoric, 2, 1986, p. 20-22.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Obiecte de podoabă și accesorii vestimentare din cuprinsul necropolei din secolele XIV-XIX de la Niculițel (jud. Tulcea), în Revista Muzeelor și Monumentelor. Monumente Istorice și de Artă XVII, 2, 1986, p. 80-92.[6]
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Un sigiliu de postav descoperit la Curtea de Argeș – mărturie a relațiilor comerciale ale Țării Românești în secolul al XV-lea, în Studii și comunicări, Curtea de Argeș, 1987, p. 50-54.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Unele considerații cu privire la stema dinastică a Moldovei în vremea lui Ștefan cel Mare, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie ,,A.D.Xenopol” XXIV/1, 1987, p. 99-114.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Legenda ,,Eroului de frontieră”în ceramica monumentală din Transilvania și Moldova, în Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie 41, 2, 1990, p. 165-183.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Elemente de iconografie creștină în ceramica monumentală, în Studii și Cercetări de Istoria Artei, seria Artă Plastică, 40, 1993, p. 43-52.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Contribuția cercetărilor arheologice la cunoașterea arhitecturii ecleziastice din Moldova în secolele XIV-XV, în Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie 45, 2, 1994, p.145-149.
  • Valeriu Leahu, Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, O locuire Hallstattiană târzie la Mlăjet-Buzău, în Cercetări Arheologice X, 1997, p. 145-173.
  • Constantin Buzdugan, Dragomir Popovici, Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Actuan Murat, Cercetări preliminare în necropola tumulară de la Hârșova, județul Constanța, în Cercetări Arheologice XI, 1998-2000, p. 425-455.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Precizări cu privire la unele reprezentări de pe inele medievale din secolele XIV-XV, în Cercetări Arheologice XII, 2003, p. 427-431.[7]
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Despre acoperământul de mormânt al Episcopului Leontie de la Rădăuți, în Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice XII-XVI, 1, 2005, p. 80-83.
  • Adrian Bătrîna, Gheorghe Sion, Locuința din a doua jumătate a secolului XIV de la Târgu Neamț, în Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie 57, 2006, p.91-111.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Cercetările arheologice de la Tazlău (jud. Neamț), în Memoria Antiquitatis XXIV, Piatra Neamț, 2007, p. 4444630474.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Basoreliefurile de la mănăstirea Bistrița (jud. Neamț). Contribuții la cunoașterea relațiilor Moldovei cu Imperiul Bizantin în vremea lui Alexandru cel Bun, în Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie 59-60, 2008-2009, p. 81-114.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Despre cronologia și funcția ansamblului feudal de la Rădăuți în secolul al XIV-lea, în vol. Rădăuții și întemeierea Moldovei, 650 de ani (1359-2009), Ed. Basilica, 2009, p. 139-153.
  • Adrian Bătrîna, Gheorghe Sion, Despre activitatea constructivă desfășurată de Alexandru cel Bun în cuprinsul așezământului de la Neamț, în Memoria Antiquitatis XXV-XXVI, 2010, p. 395-404.
  • Valeriu Leahu, Adrian Bătrîna, Lia Bătrîna, Alexandra Bolomey, Costache Buzdugan, Dragomir Nicolae Popovici, George Trohani, Valea Buzăului. Schiță a cadrului arheologic și istoric al zonei Nehoiașu-Chirlești-Pătârlagele. Cercetări arheologice de suprafață, în Mousaios XV, 2010, p. 311-321.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Gheorghe Sion, Reședința feudală de la Giulești (com. Boroaia), în The Steppe Lands and the World Beyond Them. Studies in honor of Victor Spinei on his 70th birthday (Ed. Florin Curta, Bogdan – Petru Maleon), Ed. Universității ,, Al. I. Cuza”, Iași, 2013, p. 469-520.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Comentarii pe marginea unei recenzii semnate de A. A .Rusu, în Arheologia Moldovei XXXVII, 2014, p. 307-317.[8]
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Sondajul arheologic de la Curtea Domnească din 1978, în PIATRA NEAMȚ. CURTEA DOMNEASCĂ. Rapoarte arheologice (coordonator Gheorghe Dumitroaia), Bibliotheca Memoriae Antiquitatis XXXV, Editura ,,Constantin Matasă”, Piatra Neamț, 2016, p. 27-30.
  • Roxana Munteanu, Daniel Garvăn, Silviu-Constantin Ceaușu, Adrian Bătrîna, Gheorghe Dumitroaia, Cercetări arheologice preventive în cadrul proiectului ,,Restaurări-reabilitări Clădiri de Patrimoniu”(2010), în PIATRA NEAMȚ. CURTEA DOMNEASCĂ. Rapoarte arheologice (coordonator Gheorghe Dumitroaia), Bibliotheca Memoriae Antiquitatis XXXV, Editura ,,Constantin Matasă”, Piatra Neamț, 2016, p. 73-115.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Gheorghe Sion, O locuință de meșteșugar fierar din secolul al XV-lea descoperită la Baia, jud. Suceava, în Arheologia Moldovei XL, 2017, p. 55-94.[9]
  • Roxana Munteanu, Daniel Garvăn, Silviu-Constantin Ceaușu, Adrian Bătrîna, Gheorghe Dumitroaia, Cercetări arheologice preventive în cadrul proiectului ,,Amenajări urbanistice, Pasaj auto și Parcări subterane”(2010-2011), în PIATRA NEAMȚ. CURTEA DOMNEASCĂ. Rapoarte arheologice ( coordonator Gheorghe Dumitroaia), Bibliotheca Memoriae Antiquitatis XXXV, Editura ,,Constantin Matasă”, Piatra Neamț, 2016, p. 117-273.
  • Adrian Bătrîna, Biserica familiei Năsturel din Herăști (jud. Giurgiu), în Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie 68, 2017, p. 71-86.
  • Adrian Bătrîna, Lia Bătrîna, Din nou despre biserica ,,Sfântul Nicolae” din Rădăuți, în Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie 69, 2018, p. 225-268.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, The Church of Alexander the Good from the Bistrița Monastery, Neamț County: A first Creative Synthesis in the Medieval Eccleeziastical Architecture in Moldavia, în Studia mediaevalia Europaea et Orientalia: miscellanea in honorem professoris emeriti Victor Spinei oblata. Ediderunt: George Bilavschi, Dan Aparaschivei, Editura Academiei Române, București, 2018, p. 513-528.
  • Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Opinii cu privire atât la cronologia mormântului 10 din Biserica Domnească de la Curtea de Argeș cât și pe marginea inelului cu camee descoperit în acesta, în Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie 71, 1-2, 2020, p. 129-155.

Note[modificare]

  1. Tiberiu COSOVAN. „Arheologul Adrian Bătrîna, despre genealogia domnitorilor Moldovei şi jocurile paleogeneticii”. Accesat în . Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
  2. „PREMIILE ACADEMIEI ROMÂNE PENTRU ANUL 2012” (PDF). Accesat în . Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
  3. „EVOLUŢIA ANSAMBLULUI FOSTEI MĂNĂSTIRI COMANA ÎN LUMINA CERCETĂRILOR ARHEOLOGICE”. Accesat în . Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
  4. „DATE NOI CU PRIVIRE LA EVOLUŢIA BISERICII FOSTEI MĂNĂSTIRII COTMEANA”. Accesat în . Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
  5. „O LOCUINŢĂ DOMNEASCĂ DIN VREMEA LUI ALEXANDRU CEL BUN (LA MĂNĂSTIREA BISTRIŢA-NEAMŢ)”. Accesat în . Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
  6. „OBIECTE DE PODOABĂ ŞI ACCESORII VESTIMENTARE DIN CUPRINSUL NECROPOLEI DIN SECOLELE XIV – XIX DE LA NICULIŢEL (JUDEŢUL TULCEA)”. Accesat în . Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
  7. „PRECIZĂRI CU PRIVIRE LA UNELE REPREZENTĂRI DE PE INELE MEDIEVALE DIN SECOLELE XIV-XV” (PDF). Accesat în . Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
  8. „COMENTARII PE MARGINEA UNEI RECENZII SEMNATE DE A. A. RUSU” (PDF). Accesat în . Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
  9. „O LOCUINŢĂ DE MEȘTEȘUGAR FIERAR DIN SECOLUL AL XV-LEA DESCOPERITĂ LA BAIA, JUD. SUCEAVA” (PDF). Accesat în .  line feed character în |titlu= la poziția 36 (ajutor)Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.


This article "Adrian Bătrîna" is from Wikipedia. The list of its authors can be seen in its historical and/or the page Edithistory:Adrian Bătrîna. Articles copied from Draft Namespace on Wikipedia could be seen on the Draft Namespace of Wikipedia and not main one.



Read or create/edit this page in another language[modificare]