Alexandru Lincu
Eroare Lua în Modul:Wikidata la linia 1308: attempt to index field 'wikibase' (a nil value) Alexandru Lincu (n. 1 martie 1948, Suhaia, Teleorman - 11 august 2010, București) a fost un scriitor, traducător și caricaturist român.
Biografie[modificare]
A urmat școala generală la Suhaia (1955 - 1962) și liceul la Zimnicea (1962 - 1966), apoi Academia de Studii Economice din București (1966 - 1971). A absolvit, de asemenea, un curs de relații internaționale. Între 1971 și 2003 lucrează la Institutul de Cercetări Metalurgice, Ministerul Afacerilor Externe. Călătorește în interes de serviciu în diverse țări ale lumii. Lucrează la Ambasadele României din Brasilia, Santiago de Chile și din Madrid (consul general).
Activitate literară[modificare]
Începând cu anul 1966, când publică prima să caricatură în revista Amfiteatru, colaborează cu caricaturi, articole originale și traduceri la ziarele și revistele: Amfiteatru, Urzica, Adevărul, România Literară, Flacăra, Contemporanul, Expres Magazin, Luceafărul, Român în Lume (Spania) etc.
Ca scriitor, publică cinci volume: Condamnat la viață - roman, Editura Pegasus Press, 2010; Epoca mârlanilor - publicistică, Editura Pegasus Press, 2008; Inorogul de jad - roman, Editura Paco, 2007; Dincolo de orizont - poezii, Editura Arvin Press, 2003; Taina burlacilor - povestiri și schițe umoristice, Editura Atlantis, 2000.
Traduce și publică cinci volume (romane) din limbile spaniolă și portugheză: Bernardo Guimaraes: Sclava Isaura, Căutătorul de diamante, romane, Ed. Univers, 1989 (cu alte cinci ediții la diverse edituri), Benito Pérez Galdós: Dezmoștenita, roman, Ed. Dacia, 1990 (în colab. cu Doina Lincu), Lima Baretto: Tristul sfârșit al lui Policarpo Quaresma, roman, Ed. Sturion, 1991, Crucea albastră, antologie de proză polițistă, Ed. Sturion, 1991 (în colab. cu Doina Lincu), Benito Pérez Galdós: Dragoste pierdută (Tristana), roman, Ed. Minerva, 1996.
Câștigă diferite premii și mențiuni pentru caricatură, dar și pentru scrieri umoristice. Participă la expoziții și concursuri naționale și internaționale de caricatură (Belgia, Brazilia, Bulgaria, Republica Cehă, Croația, China, Iran, Israel, Italia, Coreea, Polonia, Portugalia, Serbia, Turcia etc). În 2008, deschide o expoziție personală de caricatură („D’ale românilor...”) la sediul Institutului Cultural Român din Madrid.
Ilustrează coperțile a mai multor romane publicate în România.
Deces[modificare]
Pe 11 august 2010 se stinge din viață după o cruntă suferință provocată de un agresiv cancer de stomac care îl răpune în mai puțin de 1 an și jumătate.
In memoriam[modificare]
Pe 7 iunie 2013, familia lansează, in memoriam, la Biblioteca Națională a României, albumul de caricaturi D’ale românilor....[1]
Note[modificare]
Bibliografie[modificare]
- Autori citate, Citatepedia
- Alexandru Lincu, stingere lină, Dum Dum
- Alexandru Lincu - D'ale românilor..., Radio România Cultural
- Cu spirit, umor, ironie… „D’ale românilor” (Al.Lincu), Lumini în cetate
- Lansarea albumului de caricaturi D`ale romanilor, Caricatura ta
- Alexandru Lincu Expoziție de caricaturi la Institutul Cultural Român din Madrid, Art Creation Life
- Alexandru Lincu, Right Words
- Lincu Alexandru, Cartoonia
This article "Alexandru Lincu" is from Wikipedia. The list of its authors can be seen in its historical and/or the page Edithistory:Alexandru Lincu. Articles copied from Draft Namespace on Wikipedia could be seen on the Draft Namespace of Wikipedia and not main one.
