Asociația Bibliotecarilor din România

Asociația Bibliotecarilor din România (ABR) este organizația profesională și științifică a bibliotecarilor și bibliotecilor din România. Este o organizație apolitică, independentă, neguvernamentală și non-profit. Are personalitate juridică și este autonomă din punct de vedere material, structural și funcțional^[1]

Istoric:

28 martie 1990 – la Casa Universitarilor din București are loc adunarea de constituire a Asociației Bibliotecarilor din Învățământ din România (ABIR). Se votează Statutul, Programul, Consiliul de Conducere și Comisia de Cenzori după modelul IFLA (International Federation of Library Associations) .

20 aprilie 1990 – Judecătoria Sectorului 1 din București admite cererea de înscriere a ABIR ca persoană juridică.

Octombrie 1990 – apare primul număr al Buletinului ABIR, care din 1994 se difuzează în regim de abonament, iar din 1995 devine bimestrial.

Noiembrie 1990 – apare Anuarul ABIR, după model francez, ce își încetează apariția în 1996.

6 noiembrie 1990 – are loc prima sesiune științifică de comunicări a ABIR.

7 noiembrie 1990 – are loc Conferința Extraordinară a ABIR la care participă secretarul general al IFLA, Gunst van Wesemael.

1990 – se pun bazele Bibliotecii ABIR pornind de la donațiile din străinătate (IFLA și mari școli de biblioteconomie).

12 noiembrie 1990 – Biroul Executiv al IFLA aprobă ABIR ca membru.

18-24 august 1991 – are loc a 57-a Conferință IFLA la Moscova, la care participă și prima delegație a ABIR.

6 iulie 1992 - Ministerul Învățământului aprobă propunerea ABIR de instituire a gradelor profesionale pentru bibliotecarii din învățământ.

8-9 noiembrie 1993 – are loc a IV-a Conferință ABIR la Iași, cu ocazia căreia sunt adoptate trei moțiuni privind Statutul bibliotecarilor din învățământ, Integrarea reală a bibliotecilor în învățământ și Legea bibliotecilor.

14 aprilie 1994 – are loc reuniunea comună a Consiliului de Conducere al ABIR și a Consiliului de Conducere al ABPR (Asociația Bibliotecilor Publice din România). În cadrul acestei reuniuni s-a adoptat Statutul Federației Asociațiilor de Bibliotecari din România (FABR).

30 ianuarie 1996 – Constituirea Comisiei Naționale pentru redactarea Legii de organizare și funcționare a bibliotecilor din România, comisie din care au făcut parte și reprezentanții ABIR ca principali inițiatori.

1997- apare Buletinul ABIR, ca revistă biblioteconomică trimestrială de nivel academic.

2002 – Filiala ABR Brașov, coordonată de doamna Angela Repanovici, în cooperare cu Biblioteca Universitară Brașov, inaugurează sesiunea anuală de comunicări științifice, BIBLIO, cu participare internațională – editarea comunicărilor în volum, anterioară susținerii publice.

2005 - Buletinul ABIR își schimbă numele în Revista română de biblioteconomie și știința informării – ediție bilingvă româno-engleză, înregistrată în baza de date EBSCO.

28 august 2006 – Ordinul Ministerului Educației nr. 4961 care legitimează CDI-urile și prevede înființarea în fiecare județ a câte două CDI-uri.

19 martie 2007 – în Aula Bibliotecii Academiei Române are loc Adunarea Generală de constituire a ABR la care au participat 213 delegați reprezentând toate tipurile de biblioteci care votează Statutul ABR. Astfel, ABIR se transformă în ABR.

Mai 2007 – ABR devine membru IFLA.

19 septembrie 2007 – în cadrul Adunării Generale a ABR de la Brașov a fost adoptat textul Codului Deontologic al Bibliotecarului din România.

2 octombrie 2008 – ABR inițiază Consorțiul de Achiziție a Resurselor Electronice din România (CARER).

Februarie 2009 – ABR devine membru EBLIDA (European Bureau of Library, Information and Documentation Associations)^[2]

Acorduri profesionale de cooperare ale ABR:

10 iulie 1991 – ALA (American Library Association)

16 iulie 1991 – LA (Library Association)

15 octombrie 1991 – ABF (Association des Bibliothécaires de France)

13 februarie 1992 – ABI (Associazione Italiana Biblioteche)

10 iunie1993 – MKE (Magyar Könyvtarosok Egyesülete)

Organizare și conducere:

Pot deveni membri ai ABR persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani și persoanele juridice din țară și străinătate care sprijină profesional și/sau material asociația.

Membrii activi ai ABR sunt bibliotecari și alte categorii de personal de specialitate angajat în biblioteci, alte persoane și instituții care se ocupă de problemele bibliotecilor.

Deși la ABR s-au afiliat, în timp, bibliotecari și biblioteci de toate tipurile, marea majoritate a membrilor provine, în continuare, din bibliotecile de învățământ.

ABR are organe de conducere centrale și teritoriale ale filialelor județene sau din străinătate.

Organele de conducere ale ABR sunt Adunarea Generală și Consiliul Director.

Adunarea Generală este organul suprem de conducere al ABR și este formată din totalitatea membrilor.

Consiliul Director exercită conducerea ABR în perioada dintre sesiunile Adunării Generale și hotărăște în toate problemele ce intră în competența acesteia.

Comisia de Cenzori este aleasă pentru 4 ani și este formată din trei cenzori și doi supleanți. Controlează operațiunile ABR după acte și scripte. Întocmește rapoarte pentru Adunarera Generală și asigură controlul financiar.

ABR poate avea un Președinte de onoare – o personalitate din domeniul biblioteconomiei și științei informării.

Președinți: Ion Stoica (1990-1998), Dan-Radu Popescu (1998 – interimar), Mircea Regneală (1998-2007 Preșdinte ABIR; 2007-2015 Președinte ABR), Adriana Szekely (2015-prezent)