Constantin Enea
Biografie[modificare]
Constantin Enea (n. 29 septembrie 1926, comuna Alexandru Ion Cuza, județul Iași - m. 31 iulie 1972) a fost un istoric român.
Și-a întrerupt studiile secundare în timpul celui de al Doilea Războiu Mondial, când și-a pierdut vederea, dar și le-a continuat după terminarea războiului. Studiile superioare și le-a încheiat la Cluj-Napoca în perioada 1950-1954, devenind în anul 1969 doctor în istorie, apoi asistent și lector la catedra de istorie universală a Facultății de Istorie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. A abordat o serie de subiecte precum mișcarea muncitorească și țărănească de la începutul secolului al XX-lea, urmărind mai cu seamă mișcarea socială din Transilvania. Studiile sale se evidențiază prin cuantumul de informații, care de cele mai multe ori sunt inedite.[1]
Lucrări publicate[modificare]
Lucrări publicate ( singur sau în colaborare ):
"Din trecutul de luptă al 'țărănimii hunedorene", Deva, 1969. 412 p.;
"Știri privitoare la români în corespondența lui Petru cel Mare ( 1708-1709 )", în Studia Universitatis Babeș-Bolyai. Historia, 1960, p. 79-133;
"Date noi cu privire la luptele revoluționare ale minerilor din Valea Jiului ( 1914-1918 )", în Studia Universitatis Babeș-Bolyai. Historia, 1969, p. 85-141.
Note[modificare]
This article "Constantin Enea" is from Wikipedia. The list of its authors can be seen in its historical and/or the page Edithistory:Constantin Enea. Articles copied from Draft Namespace on Wikipedia could be seen on the Draft Namespace of Wikipedia and not main one.
- ↑ Ștefănescu, Ștefan (). Enciclopedia istoriografiei românești. Științifică și enciclopedică. p. 138.Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
