Elena Zamora
Eroare Lua în Modul:Wikidata la linia 1308: attempt to index field 'wikibase' (a nil value)
Elena Zamora (numele de scenă al Elenei Stănescu;[1] Eroare Lua în Modul:Wikidata la linia 854: attempt to index field 'wikibase' (a nil value)) a fost o cântăreață română de operă, operetă și vodevil, cunoscută pentru rolurile pe scena Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” și pentru spectacolele organizate de voluntari în timpul Primului Război Mondial. A fost distinsă cu titlul de Artist Emerit.[2]
Biografie[modificare]
Elena Stănescu s-a născut în Ploiești. După primii ani ai copilăriei petrecuți în orașul natal, familia ei s-a stabilit la București. Aici, Elena a urmat studii de canto la Conservatorul „Ciprian Porumbescu”.[3]
Elena Stănescu a debutat la vârsta de 17 ani, într-o trupă de voluntari care cântau pentru soldații răniți în timpul războiului, condusă de George Enescu, alături de Maria Ventura, Zavaidoc și Fănică Luca. Împreună, au participat la spectacolul în care a fost decorată Ecaterina Teodoroiu, la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani.[4]
Primul rol a fost pe scena Teatrului Național din Iași, în opereta Mam’zelle Nitouche. A fost momentul în care a preluat numele de scenă Elena Zamora, după denumirea unui cartier din apropiere de Azuga.[5] În continuare, a evoluat pe scene din București, în spectacole de revistă. Printre partenerii ei de scenă s-au aflat: Lucia Calomeri, Ion Armășescu, Gheorghe Timică, Constantin Tănase, Alexandru Critico, Ion Manu, Victor Antonescu, Mia Teodorescu și Nicolae Niculescu-Buzău.[6]
În 1922, Elena Zamora plecat în Paris, unde a debutat pe scena Teatrului „Palace”.[7] Au urmat spectacole susținute în Franța și colaborări cu artiși români precum Zavaidoc și Constantin Tănase. Tot în această perioadă, a cântat în turnee în diferite țări europene, dintre care cele mai multe reprezentații le-a susținut în Italia, unde a revenit de trei ori de-a lungul vieții.[8]
Revenită în țară, a jucat la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”, care pe atunci se numea Teatrul Cărăbuș.[3] Pe lângă activitatea în domeniul teatrului, Elena Zamora a realizat o serie de conferințe radio alături de poetul Horia Furtună și de pianistul Alfred Pagony. În 1964, Elena Zamora a publicat volumul autobiografic Am slujit cântecul: amintiri după 50 de ani de teatru.
Roluri reprezentative[modificare]
- Mam’zelle Nitouche de Florimond Ronger
- Baba Hîrca, operetă de Alexandru Flechtenmacher pe text de Matei Millo
- Péricola de Jacques Offenbach
- Vânzătorul de păsări de Carl Zeller
- Faust de Charles Gounod
- Manasse de Ronetti Roman
- Clareta-n concentrare
- Di Granda
- Țara lui Hűbsch
- Extemporalul
- La mascotte de Edmond Audran
- La fille de Madame Angot de Charles Lecocq
- Răpirea din Serai de Wolfgang Amadeus Mozart
- Florette și Patapon de Maurice Hannequin
- Zvăpăiata de Walter Kollo
- Ura Cărăbuș de Nicolae Kirițescu
- La lozul Cărăbușului de Nicolae Kirițescu
- Nevasta pantofarului de Federico Garcia Lorca
- N-a fost nuntă mai frumoasă de Nicolae Kirculescu
- Aculina de Iosif Kovner
- Ana Lugojana de Filaret Barbu
- Culegătorii de stele de Florin Comișe
- Lăsați-mă să cânt de Gherase Dendrino
- Liliacul de Johann Strauss
Distincții[modificare]
- titlul de Artist Emerit[2]
- Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a (12 septembrie 1968) „pentru merite deosebite în activitatea muzicală”[9]
Aprecieri critice[modificare]
Criticul N. Irimescu o apreciază pe solista Elena Zamora drept „cântăreață-poetă, vedetă a operetei și vodevilului de odinioară”, cu un bogat palmares internațional și care s-a bucurat de succes în toate genurile de teatru.[10]
Victor Eftimiu remarcă, pe lângă talentul ei interpretativ, și aptitidini poetice, ceea ce, potrivit acestuia, conferă autenticitate rolurilor pe care le interpretează, indiferent de genul abordat.[11]
Note[modificare]
- ↑ „Elena Zamora - solist vocal”, Teatrul de Revistă Constantin Tănase, accesat în 2024-2-23 Verificați datele pentru:
|access-date=(ajutor)Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content. - ↑ 2,0 2,1 Chirulescu, Marian (). Personalități prahovene. Darkoprint. p. 677.Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
- ↑ 3,0 3,1 Popa, Costin (). Dicționar critic (și sentimental) de artiști lirici. București: Akakia. p. 533.Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
- ↑ „Zavaidoc (Marin Teodorescu) - un mare interpret român”. romania-actualitati.ro. Accesat în 2024-08-22. Verificați datele pentru:
|access-date=(ajutor)Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content. - ↑ Niculescu-Buzău, N. (). Suveniruri teatrale (1889-1956). Editura de Stat pentru Literatură și Artă. p. 195.Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
- ↑ Elisabeth Bouleanu, „Elena Zamora, cântăreața de operetă care a cucerit Parisul”, Historia, accesat în 2024-2-28 Verificați datele pentru:
|access-date=(ajutor)Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content. - ↑ Predescu, Lucian (). Enciclopedia României. Cugetarea-Georgescu Delafras. p. 923.Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
- ↑ „Povestea Elenei Zamora, cântăreața de operetă care a plecat la Paris jurând: „Să mă înghiți, Sena, dacă nu o să înving!"”. adevarul.ro. 2017-03-28. Accesat în 2024-08-22. Verificați datele pentru:
|access-date=(ajutor)Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content. - ↑ „Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 797 din 12 septembrie 1968 privind conferirea ordinului și medaliei Meritul Cultural unor membri ai colectivelor artistice din instituțiile muzicale de concerte și spectacole”, Buletinul Oficial (126), 1968-09-25, accesat în 2024-8-23 Verificați datele pentru:
|access-date=(ajutor)Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content. - ↑ Irimescu N., „Elena Zamora”, în Cronica, 19 iulie 1974, p. 7
- ↑ Eftimiu, Victor, în România literară, 11 iulie 1974, p. 18.
Lectură suplimentară[modificare]
- Zamora, Elena (). Am slujit cântecul: amintiri după 50 de ani de teatru. Editura Muzicală.Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
Eroare Lua în Modul:Authority_control la linia 786: attempt to index field 'wikibase' (a nil value)
This article "Elena Zamora" is from Wikipedia. The list of its authors can be seen in its historical and/or the page Edithistory:Elena Zamora. Articles copied from Draft Namespace on Wikipedia could be seen on the Draft Namespace of Wikipedia and not main one.
