Lia Michaela Bătrîna

Lia Michaela (Milencovici) Bătrîna (n. 13 noiembrie 1944, Craiova) este un arheolog român. Specialist în cercetarea epocii medievale, în special a arhitecturii religioase și laice din Moldova și Țara Românească a secolelor XIV-XV. Contribuții la cunoașterea genezei statului feudal românesc de la răsărit de Carpați cât și a evoluției arhitecturii sale ecleziastice. Identificarea și cercetarea vestigiilor unor importante reședințe ale înaltei  feudalități laice din Moldova secolului al XIV-lea. Principalele șantiere conduse de-a lungul carierei în calitate de co-responsabil științific sunt: ansamblurile monastice de la Comana (jud. Giurgiu), Cotmeana (jud. Argeș), Bistrița (jud. Neamț), Probota (jud. Suceava), Zamca (jud. Suceava), Horodnic (jud. Suceava) și Tazlău (jud. Neamț); bisericile: Sfânta Maria (catolică) din Baia (jud. Suceava), Mirăuți din Suceava (jud. Suceava), din Fântâna Mare (jud. Suceava), Milișăuți (jud. Suceava), Niculițel (jud. Tulcea) și Vălenii de Munte (jud. Prahova); reședințele feudale de la Rădăuți (jud. Suceava), Giulești (jud. Suceava), Spătărești (jud. Suceava) și Netezi (jud. Neamț); locuințele de la Baia (jud. Suceava), Bistrița (jud. Bistrița Năsăud) și Curtea de Argeș ( jud. Argeș); necropolele de la Curtea Domnească din Piatra Neamț (jud. Neamț) și de la Hârșova (jud. Constanța). A redactat o carte și 59 de studii.

Formare

Studii liceale la București, unde urmează și Facultatea de Istorie, Secția istorie veche și arheologie din cadrul Universității București (1964-1969) absolvind cu titlul de șef de promoție. Studii post-universitare absolvite: Cursuri de conservare a patrimoniului cultural și istoric mobil și imobil (1978) și de iconografie creștină (1985) organizate de Ministerul Culturii. Numeroase stagii de documentare în străinătate începând din 1967. Activează ca arheolog principal la Direcția Monumentelor Istorice (1969-1978), iar după desființarea instituției devine muzeograf principal la Muzeul Național de Istorie a României (1978-1988); arheolog expert independent (1988 – prezent). A participat la mai multe manifestări științifice interne și internaționale. În anul 2014 a primit premiul George Oprescu al Academiei Române pentru volumul: Biserica ,,Sfântul Nicolae”din Rădăuți. Cercetări arheologice și interpretări istorice asupra începuturilor Țării Moldovei, Piatra Neamț, 2012.

Opera

• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Biserica,,Sfântul Nicolae”din Rădăuți. Cercetări arheologice și interpretări istorice asupra începuturilor Țării Moldovei, (Bibliotheca Memoriae Antiquitatis XXIX), Piatra Neamț, Editura Constantin Matasă, 2012, 520 pag. + XVI pl. ( ISBN 978-973-7777-22-5).
• Lia Milencovici-Bătrîna, Un tezaur monetar din secolul al XVII-lea descoperit la mănăstirea Bistrița, județul Neamț, în Memoria Antiquitatis IV-V, Piatra Neamț, 1972-1973, p. 281-293.
• Lia Milencovici-Bătrîna, Podoabe din necropola fostei mănăstiri Comana, în Buletinul Monumentelor Istorice XLII, 2, 1973, p. 10-18.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Evoluția ansamblului fostei mănăstiri Comana în lumina cercetărilor arheologice, în Revista Muzeelor și Monumentelor. Monumente Istorice și de Artă XLIII, 1,1974, p. 16-32.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Contribuții la datarea bisericii fostei mănăstiri Cotmeana, în Mitropolia Olteniei XXVI, 5-6, 1974, p. 470-475.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Date noi cu privire la evoluția bisericii fostei mănăstiri Cotmeana, în Revista Muzeelor și Monumentelor. Monumente Istorice și de Artă XLIV, 1, 1975, p. 11-24.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, O locuință domnească din vremea lui Alexandru cel Bun, în Revista Muzeelor și Monumentelor. Monumente Istorice și de Artă XLIV, 2, 1975, p. 72-80.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, O primă ctitorie și necropolă voievodală datorată lui Ștefan cel Mare: mănăstirea Probota, în Studii și Cercetări de Istoria Artei, seria Artă Plastică, t. 24, 1977, p. 205-230.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Date noi cu privire la prima ctitorie  datorată lui Ștefan cel Mare : mănăstirea Probota, în Mitropolia Moldovei și Sucevei, 7-9, 1977, p. 586-599.  
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Contribuții la cunoașterea arhitecturii medievale din Dobrogea: biserica Sf. Atanasie din Niculițel (jud. Tulcea), în Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie 28, 4, 1977, p. 531-551.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Un vechi monument românesc pe teritoriul Dobrogei: Biserica ,,Sfântul Atanasie” din Niculițel (jud. Tulcea), în Biserica Ortodoxă Română XCVI, 3-4, 1978, p. 277-287.  
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Cercetările arheologice de la Horodnic (jud. Suceava), în Suceava. Anuarul Muzeului Județean V, 1978, p. 161-178.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, O locuință domnească din secolul al XVI-lea descoperită în cuprinsul ansamblului de la Bistrița (jud. Neamț), în Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie 30, 1, 1979, p. 31-45.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Mărturii heraldice cu privire la începuturile statului feudal independent Moldova, în vol. Constituirea statelor feudale românești (Coordonator Nicolae Stoicescu), Ed. Academiei RSR, București, 1980, p. 195-208.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Contribuții arheologice cu privire la așezarea de la Baia în epoca anterioară întemeierii statului feudal Moldova, în Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie, 31, 4, 1980, p. 599-613.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Locuințe din veacurile XIII-XIV de la Curtea de Argeș, în Studii și comunicări, Curtea de Argeș, 1980, p. 19-26.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Etape de construcție în cuprinsul ansamblului ,,Mănăstirea”din Vălenii de Munte, jud. Prahova, în lumina cercetărilor arheologice din 1979, în Cercetări arheologice IV, 1981, p. 172-188.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Cercetări arheologice efectuate în anul 1979 în cuprinsul așezării Curtea de Argeș, jud. Argeș, în Cercetări arheologice IV, 1981, p. 144-169.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Societatea românească din secolele XI-XIV, în Istoria României. Crestomație. Epoca medie, București, 1982, p. 13-62.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Ion Vatamanu, Cercetările de la Netezi, jud. Neamț, în Cercetări arheologice V, 1982, p. 83-93.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Curți boierești în Moldova medievală , în Magazin Istoric, 12, 1982, p. 17-20.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Cercetările arheologice de la Curtea de Argeș (1980), în Cercetări arheologice V, 1982, p. 95-107.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Contribuții arheologice la cunoașterea primului lăcaș al Mitropoliei Moldovei: biserica Mirăuților din Suceava, în Cercetări arheologice V, 1982, p. 215-224.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Cu privire la un sigiliu de comerț din sec. XV descoperit la Curtea de Argeș, în Cercetări numismatice V, 1983, p. 197-211.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Date istorice și arheologice despre Biserica Catolică din Baia, în Suceava. Anuarul Muzeului Județean X, 1983, p. 431-454.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Unele opinii privind așezarea sașilor la Baia în lumina cercetărilor arheologice, în Cercetări arheologice VI, 1983, p. 239-258.
• Lia Bătrîna Adrian Bătrîna, O alianță moldo-tătară în vremea lui Bogdan I, în Magazin Istoric, 5, 1983, p. 12-14.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, O mărturie arheologică despre relațiile internaționale ale Moldovei în vremea lui Bogdan I, în Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie 34, 4, 1983, p. 326-333.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna,  Tezaurul monetar de la Netezi, jud. Neamț, în Cercetări arheologice VI, 1983, p. 259-260.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Ansamblul reședinței feudale de la Giulești, jud. Suceava, în Cercetări arheologice VI, 1983, p. 79-93.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Contribuții arheologice la istoricul orașului Baia, în Cercetări arheologice VII, 1984, p. 231-243.
• Lia Bătrîna, Octav Monoranu, Adrian Bătrîna, Cercetările arheologice din cuprinsul reședinței feudale de la Giulești, jud. Suceava, în Cercetări arheologice VII, 1984, p. 153-163.
• Lia Bătrîna, Octav Monoranu, Adrian Bătrîna, Cercetările arheologice de la Fântâna Mare, com. Vadul Moldovei, jud. Suceava, în Cercetări arheologice VII, 1984, p. 165-174.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Reședința feudală de la Rădăuți din sec. XIII-XIV, în Documente recent descoperite și informații arheologice, București, 1984, p. 69-77.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Elemente decorative în ceramica monumentală de la Baia (jud. Suceava), în Suceava. Anuarul Muzeului Județean XI-XII, 1984-1985, p. 147-172.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Reședința feudală de la Netezi (jud. Neamț), în Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie 36, 4, 1985, p. 297-315.
• Lia Bătrîna, Octav Monoranu, Adrian Bătrîna, Cercetările arheologice de la Fântâna Mare - Spătărești, com. Vadul Moldovei, jud. Suceava, în Cercetări arheologice VIII, 1986, p. 85-100.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Lațcu Vodă, în Magazin Istoric, 2, 1986, p. 20-22.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Obiecte de podoabă și accesorii vestimentare din cuprinsul necropolei din secolele XIV-XIX de la Niculițel (jud. Tulcea), în Revista Muzeelor și Monumentelor. Monumente Istorice și de Artă XVII, 2, 1986, p. 80-92.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Un sigiliu de postav descoperit la Curtea de Argeș – mărturie a relațiilor comerciale ale Țării Românești în secolul al XV-lea, în Studii și comunicări, Curtea de Argeș, 1987, p. 50-54.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Unele considerații cu privire la stema dinastică a Moldovei în vremea lui Ștefan cel Mare, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie ,,A.D.Xenopol” XXIV/1, 1987, p. 99-114.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Legenda ,,Eroului de frontieră” în ceramica monumentală din Transilvania și Moldova, în Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie 41, 2, 1990, p. 165-183.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Elemente de iconografie creștină în ceramica monumentală, în Studii și Cercetări de Istoria Artei, seria Artă Plastică, 40, 1993, p. 43-52.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Contribuția cercetărilor arheologice la cunoașterea arhitecturii ecleziastice din Moldova în secolele XIV-XV, în Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie 45, 2, 1994, p. 145-169.
• Valeriu Leahu, Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, O locuire Hallstattiană târzie la Mlăjet-Buzău, în Cercetări Arheologice X, 1997, p. 145-173.
• Constantin Buzdugan, Dragomir Popovici, Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Actuan Murat, Cercetări  preliminare în necropola tumulară de la Hârșova, județul Constanța, în Cercetări Arheologice XI, 1998-2000, p. 425-455.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Precizări cu privire la unele reprezentări de pe inele medievale din secolele XIV-XV, în Cercetări Arheologice XII, 2003, p. 427-431.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Despre acoperământul de mormânt al Episcopului Leontie de la Rădăuți, în Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice XII-XVI, 1, 2005, p. 80-83.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Cercetările arheologice de la Tazlău (jud. Neamț), în Memoria Antiquitatis XXIV, Piatra Neamț, 2007, p. 463-474.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Basoreliefurile de la mănăstirea Bistrița (jud. Neamț). Contribuții la cunoașterea relațiilor Moldovei cu Imperiul Bizantin în vremea lui Alexandru cel Bun, în Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie 59-60, 2008-2009, p. 81-114.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Despre cronologia și funcția ansamblului feudal de la Rădăuți în secolul al XIV-lea, în vol. Rădăuții și întemeierea Moldovei, 650 de ani (1359-2009), Ed. Basilica, 2009, p. 139-153.
• Valeriu Leahu, Adrian Bătrîna, Lia Bătrîna, Alexandra Bolomey, Costache Buzdugan, Dragomir Nicolae Popovici, George Trohani, Valea Buzăului. Schiță a cadrului arheologic și istoric al zonei Nehoiașu-Chirlești-Pătârlagele. Cercetări arheologice de suprafață, în Mousaios XV, 2010, p. 311-321.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Gheorghe Sion, Reședința feudală de la Giulești (com. Boroaia), în The Steppe Lands and the World Beyond Them. Studies in honor of Victor Spinei on his 70th birthday (Ed. Florin Curta, Bogdan-Petru Maleon), Ed. Universității ,,Al. I. Cuza”, IașI, 2013, p. 469-520.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Comentarii pe marginea unei recenzii semnate de A.A. Rusu, în Arheologia Moldovei XXXVII, 2014, p. 307-317.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Sondajul arheologic de la Curtea Domnească, din 1978, în PIATRA - NEAMȚ. CURTEA DOMNEASCĂ. Rapoarte arheologice (coordonator Gheorghe Dumitroaia), Bibliotheca Memoriae Antiquitatis XXV, Editura ,, Constantin Matasă”, Piatra Neamț, 2016, p. 27-30.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Gheorghe Sion, O locuință de meșteșugar fierar din secolul al XV-lea descoperită la Baia, jud. Suceava, în Arheologia Moldovei XL, 2017, p.55-94.
• Adrian Bătrîna, Lia Bătrîna, Din nou despre biserica ,,Sfântul Nicolae” din Rădăuți, în Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie 69, 2018, p. 225-268.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, The Church of Alexander the Good from the Bistrița Monastery, Neamț County: A First Creative Synthesis in the Medieval Eccleziastical Architecture în Moldavia, în Studia mediaevalia Europaea et Orientalia: miscellanea in honorem professoris emeriti Victor Spinei oblata. Ediderunt: George Bilavschi, Dan Aparaschivei, Editura Academiei Române, București, 2018, p. 513-528.
• Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Opinii cu privire atât la cronologia mormântului 10 din Biserica Domnească de la Curtea de Argeș cât și pe marginea inelului cu camee descoperit în acesta, în Studii de Istorie Veche și Arheologie 71, 1-2, 2020, p. 129-155.

This article "Lia Michaela Bătrîna" is from Wikipedia. The list of its authors can be seen in its historical and/or the page Edithistory:Lia Michaela Bătrîna. Articles copied from Draft Namespace on Wikipedia could be seen on the Draft Namespace of Wikipedia and not main one.

---

 Facebook Page

 Follow us on Twitter !

Read or create/edit this page in another language

• Lia Michaela Bătrîna in English