Nicolae Vînătoru
Eroare Lua în Modul:Wikidata la linia 1308: attempt to index field 'wikibase' (a nil value) Nicolae Vînătoru (n. 28 septembrie 1911, Malumnic, județul Dolj - d. 29 octombrie 1994, Târgu Jiu) a fost unul dintre marii sculptori în lemn din Gorj. Tema predilectă a operelor sale se circumscrie universului satului tradițional gorjenesc și oamenilor săi. Inițial tehnician arhitect, sculptorul a fost cel care a întocmit macheta Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj, un muzeu în aer liber, situat în satul Curtișoara, județul Gorj, iar alături de profesoara Elena Udriște a participat efectiv la restaurarea autentică a pieselor muzeului.
Biografie[modificare]
În anul 1934 a intrat ca militar activ în Armata Regală până în anul 1947 atunci când a fost trecut în rezervă cu gradul de Maior Comandor de Aviație, Evenimentele istorice ale vremii l-au adus la Târgu Jiu, unde și-a trăit cea mai mare parte a vieții și unde a lucrat la Comitetul pentru Cultură și Artă a județului Gorj iar din anul 1969 a lucat la Direcția Sistematizare Arhitectură și Control a Consiliului Popular Județean Gorj. Acesta a realizat toate schițele pentru Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj, Curtișoara și alături de profesoară Elena Udriște a pus bazele acestei moșteniri inestimabile a culturii. În 1945 se căsătorește cu Olga Rotaru o basarabeancă din Parcani. La venirea comuniștilor la putere a fost dat afară din aviație și din Armata Regală pentru refuzul sau de a se înscrie în Armata comunistă a poporului. După trecerea în rezervă, fiind un om inventiv, s-a adaptat noilor condiții de orânduire socială. A deschis un Atelier de tinichigerie și repara mașini pentru a-și câștigă existența. Apoi și-a făcut o moară unde vecini și cetățenii din împrejurimi veneau și macinau grăuntele de porumb sau boabele de grâu. Sculpturile sale reproduc în miniatură Casă Negreanu din Țicleni, Casă din Românești, Casă din Plopsoru, Casă de lemn cu cerdac, Biserica din Timișeni. Sculptorul s-a arătat preocupat de realizare de opere reprezetand lumea satului, inclusiv cu preocupările și îndeletnicirile ei: Mitu Ciobanul, Maria rasneste, Baci cu furcă în brâu, Ioana cu vadră și pânză înălbită, Lisandra la ciutura, Spre târg cu rate la piață, Un popas în drum spre stana, Baba Ilinca, Moș Torconiu din Gureni, Țărăncuța, etc. Tema rustică este predilectă și în picturile lui Nicolae Vînătoru, care a folosit tehnică originală a pastei de argilă, frumos colorată și ingenios așezată pe pânză. Așa a reușit maestrul să picteze tablourile: Casă veche din lemn, Pivniță de deal, Casă de Dobrița, Biserica de lemn în munți, Casă cu claie de fan, Troiță, La poartă, Casă din Țicleni, Moară cu ciutura, Hogeacul, Lăptărese spre târg, Taină la fântână, Olteancă torcând, De la secerat. Cu aceiași tematică a satului artistul a turnat mai multe bronzuri. Multe dintre operele sculptorului, care încântau odinioară expozițiile din Târgu jiu ori de pe litoralul românesc sunt prezentate și astăzi de fiul sau Romeo Vînătoru care a moștenit ceva din artă tatălui său.
Autorul Vasile Robu declara că „Nicolae Vînatoru rămâne o figura emblematica a spațiului gorjean, un talent redescoperit, transformând arta măiastră de a conduce avioane în înaltul cerului în arta de a picta și a sculpta, inspirat, poate, și de marele Constantin Brâncuși, care a strălucit în lumea universala"
În anul 2012, la 37 de ani de la înființarea Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj, a fost dezvelită, o placă comemorativă în cinstea fondatorilor arhitectul Nicolae Vînătoru și profesoara Elena Udriște, aceasta este amplasata langă poarta de intrare in muzeu.
Expoziții personale[modificare]
1973, la cinematograful Dacia, Târgu Jiu 1975, în sălile Muzeului județean Gorj 1979, la Hotelul Parc, Mamaia
Bibliografie[modificare]
- Mărturisiri dramatice din stânga și dreapta Prutului Basarabia pământ românesc, autor Vasile Robu, tipărită la Editura Ștef, Iași 2014 ISBN 978-606-575-375-4
- Meșteșuguri tradiționale și meșteșugari din Gorj , autori Alexandru Doru Șerban și Nicolae Mischie, tipărită la Editura RHABON, Târgu Jiu 2003 ISBN 973-86271-3-3
- LITUA STUDII SI CERCETARI XIV , autori MUZEUL JUDETEAN GORJ Alexandru Stefulescu, tipărită la Tipografia PROD COM, Târgu Jiu 2012 ISSN 1582-7151
This article "Nicolae Vînătoru" is from Wikipedia. The list of its authors can be seen in its historical and/or the page Edithistory:Nicolae Vînătoru. Articles copied from Draft Namespace on Wikipedia could be seen on the Draft Namespace of Wikipedia and not main one.
