Românii, un viitor previzibil?

Românii, un viitor previzibil? este o carte ce cuprinde un studiu psihosociologic, scrisă de Dorin Bodea. Cartea a fost publicată la Editura Result Development în 2011.

„La început de an, o carte cu titlul Românii, un viitor previzibil? nu poate decît să-ți provoace curiozitatea. [...] sînt cîteva lucruri care ar fi rămas greu previzibile fără acest studiu și la care nu strică se reflectăm puțin cu toții. Căci ne privesc pe toți.” [1] Vintilă Mihăilescu, Dilema Veche

"Când am văzut volumul Românii, un viitor previzibil? mi-am zis: iată o carte a unui autor care are curajul să vadă ce este cu românii, cum cred ei că sunt, ce atribute pozitive și ce atribute negative consideră ai că-i caracterizează și la ce aspiră ei. O temă dificilă, pe care o abordezi știind că vei fi afirmat poate, dar și contrazis." Nimeni nu-și pune problema ce facem cu inteligența noastră Arhivat în 2012, la Wayback Machine., Aurora Liiceanu

Volumul și structura populației

"Cercetarea lui Dorin Bodea se vrea cu o viziune largă, apelând la ceea ce s-a mai scris despre români, dar și la concepte care explică percepția de sine a unui grup mare și percepția grupului mult mai mare în care acest grup se înscrie. Românii sunt grupul mare, eșantionul este o parte a acestui grup. Aici, chiar autorul menționează limitele metodologice ale cercetării lui. Eșantionul este mare (1132 subiecți chestionați), dar ei reprezintă mediul urban, peste 90% dintre participanți au studii superioare, ponderea mare a eșantionului sunt femei, peste 50% dintre participanți au între 20-25 de ani, iar geografic vorbind , Transilvania este supra dimensionată. Totuși, cu aceste considerente putem vorbi despre români, despre resursele lor, despre limitările lor și despre aspirațiile lor, ca în final, autorul să contureze o magie a onestității și un mit al inteligenței, la noi, românii.

Chestionaul aplicat este complex, el conținând caracteristici culturale cu un repertoriu amplu: 80 de atribute, un sistem de valori cu 60 de valori și o scală de integritate." Nimeni nu-și pune problema ce facem cu inteligența noastră Arhivat în 2012, la Wayback Machine., Aurora Liiceanu

Cartea are la bază studiul realizat pe un eșantion format din 1132 de persoane cu următoarele caracteristici:

• mediul de proveniență urban;
• vârsta cuprinsă între 20 și 50 de ani;
• peste 90% din populație cu studii superioare;
• 64% femei și 36% bărbați;
• peste 80% având statut de angajați.

Lucrarea își propune identificarea oglinzii sufletului românesc, "a sufletului neamului românesc" așa cum spunea Constantin Rădulescu-Motru: "Frumosul și urâtul românesc, ceea ce ne place și ceea ce nu ne place la noi, la români. De asemenea, am dorit să analizăm cum ne vedem noi înșine și cum îi vedem pe ceilalți" cum specifică autorul.

Capitolul este structurat astfel încât să răspundă la următoarele întrebări:

• care sunt percepțiile noastre despre noi înșine ca români?
• care sunt percepțiile noastre despre ceilalți români sau cum ne văd ceilalți români?
• care este diferența dintre percepțiile despre noi înșine și percepțiile noastre față de ceilalți?
• care sunt caracteristicile care asigură congruența, coerența și consistența între percepțiile față de noi înșine și față de ceilalți?
• ce se întîmplă dacă percepția dintre noi înșine este diferită de percepția celorlalți despre noi?
• încotro ne conduc propriile noastre percepții?
• cum se înfățișează în realitate selful românesc?

Cartea "Românii, un viitor previzibil?" este o invitație de a reflecta asupra acestor întrebări, căutând răspunsuri și moduri în care putem sau schimba ceva fiecare dintre noi.

Resursele selfului românesc

Resursele selfului românesc se referă la atributele culturale cu valențe pozitive, definitorii pentru majoritatea românilor. În privința acestor resurse există similarități sau diferențe foarte mici între percepția față de sine și cea față de ceilalți. Cu alte cuvinte, resursele selfului românesc sunt exprimate prin coerența, congruența și consistența percepțiilor participanților față de sine și față de ceilalți români.

"Uneori datele obținute de autor se suprapun pe impresiile cititorului, ca atunci când selful românesc se definește, e drept, parțial prin atribute pozitive: spiritul de familie și ospitalitatea, libertatea și independența, inteligența, creativitatea. Dorința de schimbare și criticismul, dar și prin limitări sensibil acceptabile ca dorința de a fi șef, tendința la bârfe și invidie, fatalismul, pasivitatea și tendința de a lua lucrurile personal. Cine nu poate fi de acord cu aceste rezultate? Cine, care are experiență socială nu s-a întâlnit cu oameni care se vor șefi, pe care-i roade invidia și dorința de putere sau care la orice critică reacționează ca la un afront personal?" Nimeni nu-și pune problema ce facem cu inteligența noastră Arhivat în 2012, la Wayback Machine., Aurora Liiceanu

Resursele exprimate cu cea mai mare intensitate de participanți sunt:

1. spiritul de familie și ospitalitatea;
2. libertatea și independența;
3. inteligența;
4. creativitatea și inovarea, spontaneitatea, înclinația spre distracție;
5. dorința de schimbare, îndrăzneala, curajul, competitivitatea;
6. criticismul (și centrarea pe probleme).

Limitările selfului românesc

Limitările selfului românesc reprezintă caracteristicile culturale cu valențe negative, care sunt potențiale limitări sau puncte slabe exprimate prin comportamentele românilor de zi cu zi. Limitarile selfului românesc sunt generate de diferențele cele mai mari înregistrate între percepția față de ceilalți români și cea față de sine. Astfel, limitările selfului par favorabile celorlalți și mai puțin nouă înșine. Dar modul în care îi vedem pe ceilalți este și modul în care ne văd ceilalți pe noi înșine. Cu toții suntem români și formăm comportamentul colectiv românesc, identificându-ne cu calitățile dorite și blamându-i slabiciunile.

„Cum sînt însă văzuți „ceilalți români“ de către fiecare român în parte, care este deci „percepția celuilalt“, la respondenții noștri? Ei bine, portretul schițat de fiecare român în parte românului generic este jalnic și merită detaliat: 1) dorința de a fi șef (de a avea puterea); 2) tendința spre bîrfe, scenarii și jocuri politice; 3) tendința de a se crede mai deștept; 4) înclinația spre distracție; 5) dorința de a fi lăudat; 6) tendința de a căuta țapi ispășitori; 7) comoditatea, lenea; 8) tendința de a invidia; 9) mîndria, orgoliul; 10) superficialitatea („merge și așa“) etc. Mai vedeți multe alte defecte capitale care pot fi atribuite românilor? Dacă ar fi să le aduni pe toate într-un personaj generic, ar rezulta un soi de Mitică parvenit, devenit baron local, al cărui portret este păstrat cu evlavie pe noptiera „celorlalți“ români. ” [2] Vintilă Mihăilescu, Dilema Veche

Limitările potențiale ale selfului românesc exprimate cu cea mai mare intensitate sunt următoarele:

1. dorința de a fi șef (de a avea puterea), tendința de a ne crede mai deștepți, dorința de a fi lăudați (foamea de laude), tendința de a imita, lingușeala, încăpățânarea;
2. tendința spre bârfe, scenarii și jocuri politice, tendința de a trăda;
3. tendința de a invidia, spiritul de posesiune;
4. pasivitatea și inclinația spre neimplicare, neasumarea responsabilității, tendința de a căuta țapi ispășitori, superficialitatea („merge și așa“), comoditatea, lenea;
5. fatalismul („așa a fost să fie“), resemnarea, tendința de a ne plânge de milă, credința în superstiții;
6. tendința de a lua lucrurile personal și comportamentul agresiv (nervozitatea).

Aspirațiile selfului românesc

Aspirațiile selfului românesc se referă la caracteristicile culturale puternic dezirabile la nivelul societății românești. Aceste atribute sunt favorabile sinelui și marchează diferențele cele mai mari dintre percepția față de sine și cea față de ceilalți români.

„În topul imaginii de sine a fiecărui român se află, în mod foarte interesant, „comportamentul civilizat“ – revendicat în și mai mare măsură de tinerii între 20 și 30 de ani. Sacrosancta ospitalitate românească retrogradează pe locul 9 în topul trăsăturilor definitorii, iar binecunoscuta hărnicie a neamului nostru nu mai este revendicată aproape de nimeni. Am devenit, între timp, o societate de indivizi civilizați. Statistic vorbind, fiecare dintre noi pare să se considere o persoană definită în primul rînd de „un comportament civilizat“. Nenorocirea noastră este însă că fiecare astfel de individ civilizat este înconjurat de toți ceilalți români care, ei, nu sînt deloc civilizați – această trăsătură fiind aproape pe ultimul loc în portretul schițat de fiecare român celorlalți români. Trăim, carevasăzică, într-un teribil mal de civilisation... ” [3] Vintilă Mihăilescu, Dilema Veche

Aspirațiile cele mai intens exprimate de către participanți includ următoarele caracteristici culturale:

1. comportamentul civilizat și simțul civic (responsabilitatea socială);
2. integritatea (valorile și principiile morale puternice), loialitatea, respectul față dereguli;
3. perfecționismul (tendința de a atinge perfecțiunea), standardele personale înalte,perseverența, competența, disciplina;
4. deschiderea spre învățare, orientarea către viitor;
5. colaborarea, cooperarea;
6. siguranța, stabilitatea.

Magia onestității și mitul inteligenței la români

Bodea, Dorin (2011). Românii, un viitor previzibil?. Result. . Cercetările din Statele Unite ale Americii și Europa de Vest evidențiază faptul că oamenii au tendința firească de a se considera mai buni, mai onești decât ceilalți, dar nu și mai inteligenți. În ceea ce ne privește pe noi, românii, putem să afirmăm, în conformitate cu rezultatele acestui studiu, că ne socotim atât mai buni (mai onești) decât ceilalți, cât și mai inteligenți. Bodea, Dorin (2011). Românii, un viitor previzibil?. Result. . Rezultatele studiului nostru confirmă tendința românilor de a se înscrie în această "realitate perceptivă" (eroarea onestității), de a se considera mai "buni", superiori în comparație cu ceilalți români. pg. 189

Estetica selfului românesc

Bodea, Dorin (2011). Românii, un viitor previzibil?. Result. . Prin "estetica selfului romanesc" înțelegem ansamblul tuturor caracteristicilor, al elementelor componente (resurse, limitări, aspirații etc.), al interacțiunilor dintre acestea și al raporturilor cu realitatea exterioară, al expresiilor de manifestare în lumea de afară. Prin "estetica sufletului românesc" înțelegem atât frumosul românesc, cât și urâtul, atât binele, cât și răul, atât firescul, cât și nefirescul. În sens metaforic, selful românesc înglobează în sine atât tendințele autodistrugerii, cât și pe cele ale autovindecării. Privind spre viitor, selful românesc și-a stabilit deja obiectivul strategic prin axa competență-disciplină-perfecționism.

Câteva idei de interes

„Românii se consideră mai inteligenți decât se consideră cei din SUA sau Europa de vest; românii cred despre ceilalți că cel mai mult își doresc să fie șefi; românii aspiră cel mai mult să se comporte civilizat și să fie deschiși spre învățare; bărbații români se consideră mai inteligenți decât femeile; femeile, mai pesimiste decât bărbații și mai integre; românii cu studii superioare se văd mai inteligenți și mai dornici să fie șefi; cei cu studii medii se văd mai resemnați; românii din Moldova se cred mai integri și mai loiali, cei din Muntenia se cred mai liberi și mai independenți, iar cei din Transilvania se cred mai deștepți și vor mai mult să fie șefi; românii au tendința de a fi critici cu ceilalți (centrați pe negativ și orientați spre trecut) și de a-i considera pe ceilalți responsabili de aspectele lor negative.”[4] Românul statistic, Ziarul Financiar

"Ce nu merge la noi? Este simplu și cred că nimeni nu poate nega: nu ne sacrificăm, nu avem simț civic, nu respectăm regulile și nu dorim perfecționismul. Mi se pare că așa este. Dar, mă întreb dacă aceste limite nu sunt întărite de media, prin lipsa de criticism, prin dorința de a nu jigni poporul, din respectul nemărturisit față de narcisismul nostru, combinat ciudat, foarte ciudat, cu complexele de inferioritate care se alină prin excepționalismul nostru: suntem mai buni ca alții și suntem inteligenți. Nimeni nu-și pune problema ce facem cu inteligența noastră. Sau așa se pare, lăsând deoparte cât de aiurea ne merge și cât de nepăsători suntem.

Cartea poate pune pe gânduri pe cei care lucrează în resursele umane, pentru că majoritatea angajatorilor au de-a face cu tineri, urbani, cu studii superioare, deci exact ceea ce compune eșantionul autorului." Nimeni nu-și pune problema ce facem cu inteligența noastră Arhivat în 2012, la Wayback Machine., Aurora Liiceanu

Referințe

1. [5] Românul statistic, Ziarul Financiar
2. [6] Vintilă Mihăilescu, Dilema Veche
3. ISBN 978-606-93066-0-4
4. Bodea, Dorin (2011). Românii, un viitor previzibil?. București: Result Development
5. [7] Arhivat în 2012, la Wayback Machine. BookMag
6. [8] Care este diferența dintre români și occidentali? Ziarul Financiar
7. [9] Ca la carte [10] Arhivat în 2010, la Wayback Machine. - Cristian Tabără despre "Romanii, un viitor previzibil?"
8. [11] Arhivat în 2012, la Wayback Machine. Studiu: Angajatul român e creativ, inteligent, dar și bârfitor, fatalist și resemnat. Realitatea TV
9. [12], Servus Talk. Inteligenta la romani, mit sau realitate. Transilvania Look
10. [13] Arhivat în 2016, la Wayback Machine., Cum mai sunt românii, România Literară
11. [14]^{[nefuncțională]} Onestitatea și mitul inteligenței dezbătute la UPM, Zi de zi
12. [15]^{[nefuncțională]} Românii se văd mai buni decât alți europeni, arată studiul „Magia onestității și mitul inteligenței la români”prezentat azi la Universitatea Petru Maior din Tg.Mureș. Radio Târgu Mureș
13. [16]^{[nefuncțională]} Romanii, un viitor previzibil? Universitatea „Petre Andrei” din Iași
14. [17] Magia onestității și mitul inteligenței la români. Andreea Gavrilă, Ziare.com
15. [18] Cum se văd românii în oglindă: civilizați, deschiși să învețe și loiali, Alice Gheorghe, Wall-Street.ro

Bibliografia cărții

1. Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti”, Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 1996
2. AILENEY Dorel, BĂLAN Elena, Economie, Editura Humanitas Educațional, București, 2006
3. ALLEZNE Richard, Science Correspondent, Born miserable - some people geneticallz programmed to be negative, http://www.telegraph.co.uk/health/health-news/8308883/Born-miserable-some-people-geneticallz-programmed-to-be-negative.html
4. ARIELY Dan, Irațional în mod previzibil, Editura Publica, București, 2012
5. BOURHIS Richard Y., LEZENS Jacques-Philippe, Stereotipuri, discriminare și relații intergrupuri, Editura Polirom, Iași, 1997
6. CHELCEA Septimiu, Psihosociologie, Editura Polirom, București, 2012
7. CORNEA Doina, Fața nevăzută a lucrurilor, Editura Dacia, Cluj, 1999
8. DRĂGHICESCU Dumitru, Din psihologia poporului român, Editura Historia, București, 2006
9. DUMITROIU Oana, Rețeta succesului în carieră: angajatul optimist vs cel pesimist, http://www.business24.ro/locuri-de-munca/reteta-succesului-in-cariera-angajatul-optimist-vs-cel-pesimist-1480003^{[nefuncțională]}
10. GAVRELIU Alin C, Psihologie interculturală, Editura Polirom, Iași, 2011
11. HAYES Nickz, ORRELL Sue, Introducere în Psihologie, Editura All Educational, București, 1997
12. ION Andrei, VERCELLINO Daniela, ILIESCU Dragoș, "Cei cinci mari factori de personalitate în două culturi: Italia și România. O perspectivă transculturală", Romanian Journal of Applied Psychology, 2010, vol.12, no.1.
13. KAISER Robert, Riscul accentuării punctelor forte, Editura Curtea Veche, București, 2011.
14. KERLINGER Fred N., LEE Howard B., Foundations of Behavioral Research, Belmont, CA: Wadsworth Publishing, 1999.
15. LOVINESCU Eugen, Istoria civiliza]iei române moderne, Editura Științifică, București, 1972.
16. NECULAU Adrian, Psihologie socială, Editura Polirom, Iași, 1996.
17. RĂDULESCU-MOTRU Constantin, Psihologia poporului român, Editura Paideia, București, 1999.
18. ROCO Mihaela, Creativitate și inteligență emoțională, Editura Polirom, Iași, 2004.
19. ROSENTHAL Robert, JACOBSON Lenore, Pygmalion in the classroom, New York, 1992 (expanded ed: Irvington).
20. RUSSELL Bertrand, În căutarea fericirii, Editura Humanitas, București, 2011.
21. SILLAMY Norbert, Dicționar de psihologie, Editura Univers Enciclopedic, București, 1999.
22. ȘCHIOPU Ursula, Dicționar de psihologie, Editura Babel, București, 1997.
23. ZAMFIR Cătălin și VLĂSCEANU Lazăr, Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1998.
24. http://www.psychologies.ro/Dezvoltare-personala/Perfectionismul-totul-saunimic-309626.
25. http://www.iccv.ro/sites/default/files/Calitatea%20Vietii%202010.pdf.

This article "Românii, un viitor previzibil?" is from Wikipedia. The list of its authors can be seen in its historical and/or the page Edithistory:Românii, un viitor previzibil?. Articles copied from Draft Namespace on Wikipedia could be seen on the Draft Namespace of Wikipedia and not main one.

📰 Article(s) of the same category(ies)

• Fotbal de la A la Z / 2001
• Arimania
• Format:Cultura României
• Ioan Zăgănescu
• Bogdan Mihai Marinescu

---

 Facebook Page

 Follow us on Twitter !

Read or create/edit this page in another language

• Românii, un viitor previzibil? in English