Vlad Burlea
Născut in 1957, la Bravicea, Călărași, Rep. Moldova. Studiile medii le-a obținut
în școala din sat. După satisfacerea serviciului militar în armata sovietică (1975-77), este înscris la Colegiul de muzică Șt. Neaga la secția Teoria muzicii. După absolvire este încadrat ca profesor de teoria muzicii și solfegiu la școala muzicală din s. Costești, Ialoveni. În 1985 este admis la secția muzicologie și compoziție a Conservatorului de stat G. Muzicescu din Chișinău. A studiat compoziția în clasa profesorului Gheorghe Mustea și a absolvit Conservatorul de Stat “Gavriil Musicescu”, în 1992. În 1994 devine membru al Uniunii compozitorilor șI Muzicologilor din Rep. Moldova. Urmează studii post-universitare la compoziție ]n clasa compozitorului Pavel Rivilis, (1996-99). Semnează creații vocal-simfonice, orchestrale, corale, vocale și instrumentale de cameră: oratoriul ”Monastirea Argeșului” (tablouri epice după V. Alecsandri),, simfonia “Destine”, Cantata „Ora Eternă”, simfonia „Mărturiile calvarului”, „Ție, Doamne, rogu-mă” pentru soprano, cor, orchestră de coarde și grup de alamă, „The Gate” (Poarta) - concert pentru saxofon și orchestră de coarde, „Quo vadis?” concert pentru violă și orchestră,”Rituri și dansuri telurice”, pentru ansamblu instrumental, ciclurile vocale pentru mezzo-soprano și pian, „Monologuri latente” pe versuri de Vlad Druc și „Ecuațiile disperării” pe versuri de Valeriu Matei, „Ludos imaginațio” pentru cvartet instrumental, ciclul instrumental de duete „Sound Motion”,ciclul de preludii și piese pentru pian, liederi, romanțe, piese instrumentale, muzică de teatru și film. Un loc aparte în creația sa îl ocupă Suita „Trei tablouri rustice pentru orchestră”. (Burlesca, Răzășeasca și Coasa)
Este laureat al Concursului de compoziție a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din Moldova (UCMM). Participant la majoritatea edițiilor ale Festivalului Internațional Zilele muzicii noi la Chișinău. Este secretar-responsabil al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din Moldova, membru-titular al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, membru al Uniunii Cineaștilor din Moldova. Creațiile sale sunt interpretate în cele mai prestigioase săli de concert din țară și de peste hotare.
Este profesor de compoziție, orchestrație, teoria formei, la Centrul de Excelență în Educație Artistică “Șt. Neaga”, lector - universitar la Academia de Muzica, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, Maestru în Artă și cavaler al ordinului Gloria Muncii.
Cu ocazia jubileului de 60 ani a primit înalta distincție de stat ordinul Gloria muncii:
- pentru aportul considerabil în arta componistică națională prin creații de o mare valoare și complexitate artistică așa ca – Sifonia în 3 părți ”Destine”, premiată cu premiul I la Concursul Uniunii Compozitorilor și Mizicologilor din Republica Moldova, (martie 2012); Cantata ”Ora Eternă”, pe versuri de poeți contemporani lui Eminescu, în 5 părți; ”Mărturiile Calvarului” , tablouri vocal-simfonice, în 3 părți, după o piesă de Giovani Papini; oratoriul ”Meșterul Manole”, tablouri epice după V. Alecsandi, ciclurile: ”Rituri și dansuri telurice”, în 3 părți pentru ansamblul Ars Poetica,; ”Monologuri latente”, pentru mezzo-soprano, clarinet și pian, în 3 părți; „Ecuațiile disperării”, ciclu pentru mezzo-soprano/bariton și pian, pe versuri de Valeriu Matei, ”Creionări”, ciclu instrumental-cameral pentru pian, ciclul „Sound motion” din patru duiete –vioară și pian, cl. in B și pian, contrabas/violoncel și pian, oboi și pian; mai multe lucrari vocal-instrumentale, concertul coral „lăcrimioare” pe versuri de V.Alecsandri,coruri, ansambluri, piese, romanțe, liduri, muzică la 12 filme și 11 spectacole dramatice. Majoritatea lucrărilor au fost interpretate în cele mai prestigioase săli de concert din Moldova dar și în România, Belarus, Ucraina, Rusia, Franța, Spania, SUA, Izrael. O parte din creații au fost editate, completând repertoriul didactico – artistic al instituțiilor din domeniul artei muzicale;
- pentru crearea și realizarea proiectului național de propagare a muzicii contemporane semnate de compozitorii din Republica Moldova - ”Compozitorii autohtoni către tânăra generație”, (repertoriul pianistic). Acest proiect a inclus întâlniri de creație și concerte în Școlile de Artă din Călărași, Strășeni, Orhei, Bălți, Ungheni, Chișinău, (Rep. Moldova) elevii și pedagogii având posibilitatea să cunoască și să completeze repertoriul didactic cu creații noi, interesante. (noiembrie-decembrie 2012, martie-aprilie 2013, mai 2014);
- pentru promovarea și susținerea creativității în rândul tinerilor muzicieni și realizarea Concursuli Național al Tinerilor Compozitori (autor și realizator). În cadrul acestui concurs specializat în genurile camerale, pe parcursul a mai bine de 10 ani, au participat peste 80 de elevi și studenți din Chișinău, Bălți, Tiraspol. Unii din ei au ales să-și continue studiile în domeniul compoziției.
- pentru promovarea interpretării vocale și instrumentale în cadrul Concursului Național de Interpretare Vocală și Instrumentală ”Stele Moldovei” (2014), fiind coautor al proiectului și președinte al juriului. În cadrul acestui proiect au fost audiați peste 400 de adolescenți și tineri cu vârsta înter 7 și 16 ani din 10 raioane ale Moldovei, municipiilor Bălți și Chișinău. Au fost selectați 20 de finaliști din care 10 au devenit premianți la diverse categorii. Astăzi o parte din acei câștigători sunt studenți la Centrul de Excelență în Educație Artistică ”Șt. Neaga”
pentru succese remarcabile în domeniul pedagogiei compoziției: 4 din foștii săi elevi au absolvit Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, devenind compozitori și membri ai Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din Republica Moldova iar doi elevi, după absolvirea colegiului își fac studiile în domeniul compoziției la una din cele mai prestigioase universități europene, Universitatea de muzică și dans (Universität für Musik und darstellende Kunst Wien) din Viena, Austria
AVIZ
la creația vocal-simfonică Monastirea Argeșului
a compozitorului Vlad Burlea
Vlad Burlea este autorul unui număr apreciabil de lucrări muzicale în diferite genuri ‒ muzică corală, instrumentală de cameră, vocală de cameră, muzică simfonică și vocal-simfonică, muzică pentru teatru și film, electro-acustică, înscriind pagini importante în istoria muzicii naționale. O mare parte a creației compozitorului denotă o legătură profundă și multiplă cu sursa folclorică. V. Burlea valorifică această sursă, trecând-o prin propria gândire componistică, aplicând-o la dezvăluirea unor idei și concepții fundamentale, globale, legate de existența umană.
Tablourile epice Monastirea Argeșului este o lucrare vocal-simfonică de proporții, scrisă în anul 2015. Premiera a avut loc în incinta Sălii cu Orgă din Chișinău. Au interpretat: corul de cameră a Sălii cu Orgă, condus de prim dirijorul Ilona Stepan, Artistă Emerită; soliștii – Valeriu Cojocaru (bas), Viorica Cheptănaru-Țâcu (voce folclorică), Ana Strezev (orgă), Artistă a poporului, declamatorul - Nicolae Jelescu, actor, Maestru în Artă; orchestra de cameră a Sălii cu Orgă sub bagheta dirijorului Vladimir Andrieș, Maestru în Artă.
Vlad Burlea nu numai că a reușit că creieze o lucare valoroasă, el a avut curajul să abordeze o temă, tratată în timp de alți compozitori, care au scris creații destul de reușite și apreciate. Ne referim la: Poemul coral Legenda Mănăstirii Argeșului (1936) de Paul Constantinescu; Ciclul Meșterul Manole - pe versuri de Marin Sorescu (2000) de Carmen Petra-Basacopol; Meșterul Manole (1983) de Sighismund Totuță, operă-oratoriu în trei acte, după drama omonimă a lui Lucian Blaga, sau chiar un proiect de operă-rock Meșterul Manole al formației Phoenix.
Vlad Burlea s-a exprimat în felul următor referitor la apariția creației: Nu-mi găsesc locul până nu așez pe teme muzicale această baladă, ea mă liniștește și mă motivează! În lucrare dată compozitorul exprimă propria concepție filosofică despre destinul creatorului și alegerea lui de a pune pe altarul zidirii dragostea și viitorul său. La Vasile Alecsandri balada Meșterul Manole o găsim sub denumirea de Monastirea Argeșului. Anume variantă dată devine sursa literară a creației omonime a lui Vlad Burlea, numită de compozitor Tablouri epice. Reperele de subiect din balada culeasă de Vasile Alecsandri stau la baza celor trei tablouri cu următoarele titluri: Tabloul I Negru Vodă și Meșterii; Tabloul II Lucrul zidarilor și respectiv Tabloul III Venirea Anei. Textul declamatorului a fost scris de către Valeriu Matei.
Această stare spirituală a muzicianului, dar și evident, subiectul baladei, au focusat, dând naștere concepției fundamentale a lucrării lui V. Burlea. Ne referim la transfigurarea ideii jertfei zidirii în ideia jertfei, pe care o aduce artistul în numele propriei creații. Prin această concepție este reflectată esența existențială a omului de artă. În textul declamatorul din lucrarea Monastirea Argeșului de V. Burlea se face o aluzie foarte clară la valoarea omului de artă, care este capabil să se transforme și să se jertfească pentru realizarea unei creații/capodopere. Nicio lucrare împoratantă nu poate fi creată fără jetfă, în cazul dat jertfa zidirii. Anume această nouă tratare, viziune inedită asupra subiectului epic folcloric îi conferă creației vocal-simfonice Monastitrea Argeșului a compozitorului Vlad Bulrea originalitate și unicitate, în ea naționalul se îmbină armonios cu universalul.
Monastirea Argeșului de Vlad Burlea merită cea mai înaltă apreciere, fiind o lucrare valoroasă nu numai pentru cultura națională, dar și la nivel înternațional.
Svetlana Badrajan, muzicolog, doctor în studlui artelor, profesor universitar interimar, Academia de muzică, Teatru și Arte plastice
This article "Vlad Burlea" is from Wikipedia. The list of its authors can be seen in its historical and/or the page Edithistory:Vlad Burlea. Articles copied from Draft Namespace on Wikipedia could be seen on the Draft Namespace of Wikipedia and not main one.
