Bogdan Teleanu

Bogdan-Aurel Teleanu (n. 5 august 1975, Zarnesti, Brașov), este teolog si preot paroh la biserica Sf. Pantelimon de la Foisorul de Foc din Bucuresti. A studiat Comunicarea Sociala Institutionala a Bisericii, analizand specificul Relatiilor Publice ale Bisericii Ortodoxe in contextul lumii contemporane si conceptul de "marketing religios".

Viața[modificare]

Pr. Bogdan-Aurel Teleanu a lucrat la Biroul de Presa al Patriarhiei Romane, este autorul cartilor "Metafora si misiune" (2007), "Fantana Ortodoxie" (2013), "Opinie si misiune" (2013), "Osânda cărților" (2017) si "Sfantul Voda Brancoveanu" (2014). Este casatorit, din 23 septembrie 2007, cu d-na Cristina Teleanu. In data de 13 ianuarie 2008 a fost hirotonit preot pe seama bisericii Sf. Mucenic Pantelimon din Bucuresti. (Rev. Bogdan-Aurel Teleanu is employed at the Press Office of the Romanian Patriarchy and the author of the book "Metafora si misiune" (2007), "Fantana Ortodoxie" (2013), "Opinie si misiune" (2013), "Osânda cărților" (2017) and "Sfantul Voda Brancoveanu" (2014). He is married since 23 september 2007, with Cristina Teleanu. On 13 Januuary 2008, he was ordained priest for the church S. Pantelimon in Bucharest).

CURSURI[modificare]

Seminarul Teologic din București (1990 – 1995);
Facultatea de Teologie din București, secția Pastorală (1995-1999);
Doctorat - Secția Practică, disciplina Catehetică-Omiletică (1999-2005);
cursul de perfecționare în Conducerea activității de comunicare și relații publice din cadrul Colegiului de Comandă și Stat Major din cadrul Academiei de Înalte Studii Militar (octombrie 1998 - februarie 1999);
Facultatea de Comunicare Socială Instituțională a Universității Pontificale “Santa Croce” din Roma, Italia (octombrie 2000 - iunie 2002).

Lucrări publicate[modificare]

Cărți[modificare]

„Metaforă și Misiune” (Editura Trinitas, 2007).
„Fântâna Ortodoxiei” (Editura Lumea Credinței, 2013).
„Opinie și Misiune” (Editura ProUniversitaria, 2013).
„Osânda cărților” (editura „Cuvântul vieții” a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, 2017).

Susținere[modificare]

Activitatea lui Bogdan Teleanu a fost apreciată de presa din România, cât și în mediul științific de cercetare.

Cotidianul Gardianul, prin vocea lui Dumitru Manolache, afirmă următoarele: "Dincolo insa de demersul stiintific autentic, volumul Metaforă și Misiune „trădează“ preocuparea autorului pentru domeniul comunicarii, caruia i-a dedicat o mare parte din activitatea sa profesionala. In spatele acestui demers descoperim un efort intelectual imens, dedicat, in primul rand, „intensificarii dialogului dintre Biserica si cultura, scotand totodata in evidenta faptul ca Biserica a fost creatoare de valori culturale autentice, iar slujitorii ei au fost deschisi spre valorile culturale secundare“, cum apreciaza si pr. prof. dr. Viorel Sava. Volumul dezvolta o analiza a unuia dintre izvoarele secundare ale predicii, cel literar, scotandu-i in evidenta valoarea si importanta in slujirea pastoral-omiletica, in decursul timpului in Biserica Ortodoxa Romana".
Cotidianul Jurnalul Național, prin vocea Danielei Șontică, face următoarea apreciere: "Lucrarea preotului Bogdan Teleanu este o premieră în literatura de specialitate și poate constitui un îndemn pentru tinerii candidați la preoție spre a considera cultura laică un bogat izvor de inspirație, pe lângă învățătura pe care au în sfera teologiei, în așa fel încât predicile lor să-i atragă pe cei care vin la biserică la fel de mult cum odinioară Sf. Ioan Gură de Aur o făcea".
Revista Lumea credintei, prin vocea lui Răzvan Codrescu, apreciază că: "Tănărul teolog bucureștean, originar din părțile Brașovului, cu studii de Teologie si Comunicare Sociala in tara si in strainatate (Universitatea Pontificala "Santa Croce" din Roma, unde in 2002 a sustinut teza de licenta "L`opinione publica e la resistenza culturale dei cristiani al regime comunista romeno nel periodo 1981-1989)", ne ofera mai nou o excelenta editite a tezei sale de doctorat in Teologie, impecabil tiparita la Iasi cu binecuvantarea IPS Daniel si cu o prefata de Pr. Prof. Dr. Nicolae D. Necula.
Pr. Prof. Dr. Nicolae D. Necula: „Analizarea noțiunii de „valorificare” reprezintă o premieră în literatura omiletică românească. Bazat pe surse din sfera altor discipline, atât teologice cât și laice, autorul fructifică concluziile și experiențele reușite ale diferiților autori români și străini, din care citează din belșug”.
Pr. dr. prof. Viorel Sava: “Mai întâi, menționăm interdisciplinaritatea acestui demers științific. Din această perspectivă, lucrarea constituie o importantă contribuție la intensificarea dialogului dintre Biserică și cultură, scoțând totodată în evidență faptul că Biserica a fost creatoare de valori culturale autentice, iar slujitorii ei au fost deschiși spre valorile culturale seculare. În al doilea rând, lucrarea scoate în evidență modul în care ne putem zidi în chip minunat, folosindu-ne de înțelepciunea răspândită prin operele din afara spațiului teologic. În al treilea rând, sublinem prezența în lucrare a unei sintagme pe care autorul o lansează, anume aceea de apostolat cultural, a cărei introducere în literatura de specialitate poate constitui un moment de răscruce pentru cercetarea în domeniu”.
Pr. prof. dr. Costachi Grigoraș: “… este o lucrare inedită care contribuie la dezvoltarea metodologiei omiletice românești întrucât introduce noțiunile de valorificare și apostolat cultural în metodologia omiletică românească, oferă o antologie a textelor literare folosite în predicile românești și aplică entru prima data în cercetarea teologică metoda analizei cantitative utilizată în alte domenii de cercetare, cum sunt sociologia și comunicarea.”
Pr. prof. dr. Vasile Gordon: “… reprezintă rodul unei documentări impresionante. Meritul cel mai important este că cercetează și valorifică predicile și studiile câtorva dintre cei mai reprezentativi slujitori ai amvonului românesc.
„Osânda cărților", o carte cu valoare educativă și documentară:

„Osânda cărților" este o carte foarte bine scrisă pentru că are o candoare nesimulată; este scrisă de un autor pe care-l cunosc de scurtă vreme, adică din momentul în care am primit cartea, preotul Bogdan-Aurel Teleanu. Am fost surprins! Poate a avut și alte manifestări ca autor, dar este primul lui text pe care îl citesc. M-a impresionat siguranța cu care este scrisă, faptul că nu este influențată de moda literară; faptul că are un subiect de o mare sensibilitate, dureroasă aș putea spune; faptul că recreează un personaj. Chiar dacă acest personaj a existat în realitate, după cum reiese din prefața cărții, el este un personaj de roman în același timp. Are și un nume special, nepretențios: Țică. Un diminutiv specific românesc, care îl face de la început simpatic și care nu este idealizat, dar este un personaj pe care îl îndrăgești. Este vorba de un țăran care nu are mare pregătire intelectuală, dar are un bun-simț, o intuiție a vieții. Este vorba de un om adevărat, cu simțul răspunderii, cu copii mulți, atașat de pământul pe care îl lucrează, refractar față de ideea de a-și înstrăina pământul pentru constituirea gospodăriei agricole colective; un om care iubește și cărțile, iar asta este impresionant. Bunica mea era dintr-un sat din nordul Moldovei, între Fălticeni și Târgul Neamț, Boroaia se numea. Și îmi aduc aminte că acasă, la bunica mea, pe grindă, era o ediție Eminescu care era pătată în mod curat, ca să spun așa, de picături de ceară pentru că fusese citită de multe ori la lumina lumânării, ca o Biblie. Există în sufletele oamenilor simpli o nostalgie a culturii pe care nu o mai regăsim la unii oameni declasați, care nu mai aparțin nici unei clase sociale, sunt complet pervertiți. Ei bine, acest personaj, oarecum aflat într-o similitudine cu Ilie Moromete, este creat de preotul Bogdan-Aurel Teleanu, care merită toată prețuirea pentru modul în care și-a selectat personajul, cum l-a construit, cum i-a povestit destinul. E adevărat că într-o mare măsură cartea aparține genului non-fiction, dar ca să scrii atât de realist îți trebuie imaginație și talent. Autorul acestei cărți intitulată memorabil „Osânda cărților" are talent.

Cartea are și o valoare educativă. Ea exercită o pedagogie subtilă asupra cititorului, îl face să se gândească la ce s-a întâmplat înaintea lui. Cred că mulți cititori nici nu erau născuți pe vremea în care se petrec faptele povestite în carte. Mulți oameni refuză să-și cunoască trecutul. Discutam cu o doamnă, medic, care spunea că ea nu vrea să aibă în casă cărți triste. Păi, zic, semănați foarte mult cu o pisică care, atunci când se așază în fotoliu, uită că a lătrat-o un câine cu o zi înainte și stă fericită. Noi, oamenii, trebuie să cuprindem în mintea noastră și trecutul, și viitorul, precum și, bineînțeles, prezentul.

Cartea are și o valoare documentară, pentru că nu numai din cărțile de istorie, care sunt aride, înțelegem ce s-a întâmplat într-o țară, ci și din aceste relatări care au o dimensiune afectivă. Nu există cunoaștere fără puțină afecțiune, fără participare sufletească, iar această carte m-a făcut să înțeleg mai bine ce s-a întâmplat în țara mea tocmai datorită acestei participări afective a autorului.

Dacă ar fi ceva de reproșat, aș face-o! Și atunci când am scris sau am vorbit despre Gabriel Liiceanu, ca de altfel și despre alți autori cu prestigiu, am spus ce nu mi-a plăcut! De exemplu, eram într-o emisiune cu Gabriel Liiceanu și cu Cristian Tabără și am spus că există ceva ce nu-mi place la cartea lui, și anume că mizează pe sinceritate, dar nu merge cu sinceritatea până la capăt. Adică, autorul care scrie foarte bine și are o gândire filozofică bine articulată are mereu grijă de imaginea lui, să nu cumva să apară într-un mod nefavorabil în fața publicului. Când mă gândesc acum la cartea despre care vorbim, nu am ce să-i reproșez autorului decât faptul că trăiește timid, retras, că nu se face mai cunoscut, că vocea lui nu se aude, pentru că trăim într-un vacarm de voci care vor să se facă auzite și cine nu intră în această competiție riscă să nu fie observat. Mă bucur când sunt aduse în fața publicului asemenea cărți și îl așteptăm pe autor cu alte isprăvi literare de acest gen.

(Comentariul a fost rostit de criticul Alex. Ștefănescu, la emisiunea „Credință și cunoaștere", difuzată la Radio România Cultural în data de 29 aprilie 2018).

Articole[modificare]

În Ziua, Adevărul, Cotidianul, Averea, Curierul Național, Revista Română de Marketing, Observator militar, Gândirea militară, Vestitorul Ortodoxiei, revista Biserica Ortodoxă Română etc.

Catedrala Neamului sau recurs la Istorie - Biserica catedrală din Sibiu, Vestitorul Ortodoxiei, 15 septembrie 1997, anul IX, nr. 188, p. 2;
Despre unitatea Bisericii sau despre atacurile îndreptate împotriva BOR, Vestitorul Ortodoxiei, 15 noiembrie 1997, anul IX, nr. 192, p. 4;
În Biserică toți sunt una, mădulare ale aceluiași trup al cărui unic cap este Hristos, Curierul Național, 20 decembrie 1997, anul VIII, nr. 2066, p. 5;
Coțofana habsburgică, Ziua, 4-5 aprilie 1998, anul V, nr. 1151, p. 2;
O „clonă” iezuită, camuflată în spațiul românesc, și efectele ei, Vestitorul Ortodoxiei, 15 aprilie 1998, anul X, nr. 200 - 201, p. 5 republicat în revista teologică “Ortodoxia Maramureșeană”, anul III, nr. 3, Baia Mare, 1998, p. 32-33;
Biserica: mai mult decât politică, Vestitorul Ortodoxiei, 15 mai 1998, anul X, nr. 203, p. 5;
E greu să fii român ortodox?, Cuvânt și suflet, anul VIII, nr. 6, 1998, p. 6;
Pedagogia Școlii Waldorf. Principii și consecințe, Icoana din adânc, 1-31 iulie 1998, anul II, nr. 7;
Pedagogia Școlii Waldorf. Principii și consecințe (continuare din n. 7), Icoana din adânc, 1-31 august 1998, anul II, nr. 8;
Un subiect gras pentru jurnaliștii români: Vizita Papei în România, Cotidianul, 18 august 1998, anul VIII, nr. 86, p. 7;
Din nou despre vizita Papei Ioan Paul al II-lea, Icona din adânc, 1-31 august 1998, anul II, nr. 8, p. 3;
Suntem majoritari, dar avem și probleme majore (Întâlnirea PF Părinte Patriarh Teoctist cu presa diasporei), Vestitorul Ortodoxiei, 1 octombrie 1998, anul X, nr. 211, p. 8;
Ortodoxia și întrunirile Sant Egidio, Vestitorul Ortodoxiei, 15 octombrie 1998, anul X, nr. 212, p. 3;
Comunicare și comuniune, Observatorul militar, 3-9 februarie 1999, anul XI, nr. 5 (476), p. 7;
Un gest simbolic, vrednic de urmat: Papa Ioan Paul II sărută pământul sfânt românesc!, Icoana din adânc, 1-30 iunie 1999, anul III, nr. 6, p. 3;
Cronica vizitei papale în România, Vestitorul Ortodoxiei, 1-15 iunie 1999, anul IX, nr. 226-227, p. 6;
Conflictele mondiale contemporane ca problematizare socială a valorii religioase, Vestitorul Ortodoxiei, 15 mai 2000, anul XII, nr. 247, p. 5;
Dreptul la păcat, o obligație europeană contemporană, Vestitorul Ortodoxiei, 1 iulie 2000, anul XII, nr. 250, p. 6 ;
Dreptul la păcat, o obligație europeană contemporană ?, Spiritualitatea, supliment gratuit al cotidianului Cuget liber, 18 august 2000, anul I, nr. 29, p. 6;
Mediator ortodox în dialogul intercreștin, interviu realizat cu PCuv. pr. arhim. Iuvenalie Ionașcu, parohul bisericii Sf. Ioan Casian din Roma, Vestitorul Ortodoxiei, 15 februarie 2001, anul XII, nr. 262-263 p. 5;
Penitența din miercurea cenușii, Credința ilustrată, aprilie 2003, nr. 2, p. 64;
Vizita în România a Prea Fericitului Părinte Arhiepiscop Hristodoulos, Arhiepiscopul Atenei și a toată Elade - 4-11 iunie 2003, Vestitorul Ortodoxiei, 15 iulie 2003, anul XV, nr. 316-317 p. 2-4;
Vizita PS Maximus, Vicar patriarhal al Sanctității sale Shenouda al III-lea, Papă și Patriarh al Alexandriei, în România, interviu realizat cu PS Maximus, Vestitorul Ortodoxiei, 31 ianuarie 2005, anul XVI, nr. 349-350, p.12;
Instituții, organizații, asociații, persoane care dezbină, Ziua, luni, 21 martie 2005, anul XI, nr. 3276, p. 6.
Opus Dei: “Lumea de după Ioan Paul al II-lea nu va mai fi la fel”, interviu realizat cu prof. dr. Norberto Gonzales Gaitano, decanul Facultății de Comunicare Socială Instituțională a Universității Santa Croce, Roma; membru al prelaturii Opus Dei și al Consiliului Pontifical pentru Comunicații Sociale, Ziua, marți, 5 aprilie 2005, anul XI, nr. 3289, p. 3.
Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruință, Ziua, sâmbătă/duminică, 23/24 aprilie 2005, anul XI, nr. 3305, p. 8.
Duminica Floriilor. Ziua intrării Împăratului smerit Iisus în Ierusalim, Ziua, sâmbătă/duminică, 23/24 aprilie 2005, anul XI, nr. 3305, p. 8.
Istoria datei pascale de la Niceea până azi, Ziua, sâmbătă/duminică, 30 aprilie/1 mai 2005, anul XI, nr. 3311, p. 5.
Învierea Mântuitorului Iisus Hristos, Ziua, sâmbătă/duminică, 30 aprilie/1 mai 2005, anul XI, nr. 3311, p. 5.
Dreptul la păcat, o obligație contemporană?, Ziua, joi, 26 mai 2005, anul XI, nr. 3332, p.6;
Societatea civilă, încotro?, Ziua, vineri, 26 august 2005, anul XII, nr. 3411, p. 6;
Biserica si imaginea Romaniei, Ziua, vineri, 30 septembrie 2005, anul XII, nr. 3441, p.6;
Valoarea socială a credinței în Dumnezeu, Ziua, sâmbătă/duminică, 15/16 octombrie 2005, anul XII, nr. 3454, p. 6;
Se poate vorbi despre o reconciliere între Biserică și Masonerie?, Averea, vineri, 4 noiembrie 2005, anul I, nr. 153, p. 9;
De la „Spirala tăcerii” la lucrarea Sfântului Duh, Averea, sâmbătă/duminică, 12-13 noiembrie 2005, anul I, nr. 160, p. 9;
Apel la mântuire, Ziua, marți, 22 noiembrie 2005, anul XII, nr. 3486, p. 6;
PF Părinte Patriarh Teoctist l-a primit pe noul ambasador al SUA la București, Vestitorul Ortodoxiei, decembrie 2005, anul XVI, nr. 369-370, p. 2;
Ortodoxie și putere politică în România contemporană, Vestitorul Ortodoxiei, decembrie 2005, anul XVI, nr. 369-370, p. 7 (atribuit mie dintr-o eroare!);
Apostolat mediatic, Averea, sâmbătă,14/duminică, 15 ianuarie 2006, anul I, nr. 205, p.9;
Apostolat cultural, Ziua, sâmbătă/duminică, 14/15 ianuarie 2006, anul XII, nr. 3523, p. 6;
Ex consensu Ecclesiae, Ziua, joi, 26 ianuarie 2006, anul XII, nr. 3533, p. 6;
Pontificatul strategic al României, Ziua, marți, 31 ianuarie 2006, anul XII, nr. 3537, p. 6;
Judecata de apoi a culturii și civilizației, Ziua, vineri, 10 februarie 2006, anul XII, nr. 3546, p. 6;
Biserica Ortodoxă și Revoluția română din 1989, Vestitorul Ortodoxiei, 31 ianuarie 2006, anul xvI, nr. 371-372, p. 12;
Revoluția culturală pro-europeană, Ziua, Joi, 23 februarie 2006, anul XII, nr. 3557, p. 6;
Clivaje europene, Ziua, vineri, 3 martie 2006, anul XII, nr. 3564, p. 6;
Comunismul condamnat de Biserica Ortodoxă Română, Ziua, sâmbătă/duminică, 18/19 martie 2006, anul XII, nr. 3583, p.6;
Comunicarea Socială Instituțională a Bisericii, Vestitorul Ortodoxiei, 30 aprilie 2006, anul XVI, nr. 377-378, p. 12;
Eurocinismul și valoarea religioasă, Adevărul (LITERAR&artistic), nr.4917, sâmbătă, 29 aprilie 2006, p C3;
Quo vadis, „… da Vinci”?, Ziua, joi, 25 mai 2006, anul XII, nr. 3632, p.6;
Gâlceava politicienilor cu Biserica, Ziua, marți, 5 septembrie 2006, anul XIII, nr. 3720, p. 6;
Concepția despre caracterul soteriologic al valorilor a pr. prof. Constantin Galeriu (1918-2003), Vestitorul Ortodoxiei, august-septembrie 2006, anul XVII, nr. 385-386, p. 12;
Românii de dincolo de România, Vestitorul Ortodoxiei, 15 octombrie 2006, anul XVII, nr. 387, p. 2;
Libertatea religioasă în fața anti-semitismului și anti-creștinismului, Ziua, vineri, 20 octombrie 2006, anul XIII, nr. 3759, p. 6;
Pune CNSAS monopol pe adevăr?, Ziua, miercuri, 22 noiembrie 2006, anul XIII, nr. 3787, p. 6;
Omul religios în societatea deschisă, Ziua, vineri, 24 noiembrie 2006, anul XIII, nr. 3789, p. 6;
Interacțiunea marketingului cu fenomenul religios în spațiul public, Vestitorul Ortodoxiei, 31 decembrie 2006, anul XVII, nr. 391-392, p. 13;
Marketingul religios, efect al globalizării, Vestitorul Ortodoxiei, 31 ianuarie 2006, anul XVII, nr. 393-394, p. 13;
Biserica, Securitatea și Tismăneanu, Ziua, luni, 26 februarie 2007, anul XIII, nr. 3865, p. 6;
Testamentul Patriarhului, Ziua, vineri, 30 martie 2007, anul XIII, nr. 3893, p. 6.
Patriarhul Teoctist s-a opus distrugerii Bisericii Ortodoxe Române, Ziua, joi, 9 august 2007, anul XIII, nr. 4003, p. 6.
Proiectul și proiecțiile viitoarei Catedrale patriarhale, Lumina, 5 noiembrie 2007, p. 3.
Marketing religios, marketing prin ochii credinței, Revista română de Marketing, Editura Rosetti Educational, octombrie-decembrie 2007, anul II, nr. 4, p. 58.

Studii[modificare]

Tehnici de comunicare interorganizațională: comunicarea dintre Biserică și Armată, Proiect de Curs, Academia de Înalte Studii Militare - Colegiul de Comandă și Stat Major, București, 1999;
Specificul Relațiilor Publice ale Bisericii în contextul lumii contemporane, Proiect de Curs, Academia de Înalte Studii Militare - Colegiul de Comandă și Stat Major, București, 1999;
Cultură și Civilizație – O perspectivă spiritual creștină, Lucrare de Licență, Facultatea de Teologie Ortodoxă, București, 1999;
Spiritualitatea creștină în contextul globalizării. Considerații preliminare, Gândirea militară românească, Revistă de teorie și știință militară editată de Ministerul Apărării Naționale, Serie Nouă, nr. 4/1999, anul X, p. 128;
Specificul Relațiilor Publice ale Bisericii în contextul lumii contemporane, în Biserica Ortodoxă Română, Buletinul Oficial al Patriarhiei Române, anul CXVI, nr. 7-12, iulie-decembrie 1998;
Tehnici de comunicare interorganizațională: comunicarea dintre Biserică și Armată, în Biserica Ortodoxă Română, Buletinul Oficial al Patriarhiei Române, anul CXVIII, nr. 7-12, iulie-decembrie 2000;
L`opinione pubblica e la resistenza culturale al regime comunista rumeno nel periodo 1981-1989, teză de licență, Facultatea de Comunicare Socială Instituțională, Universitatea Pontificală « Santa Croce » din Roma, Italia, 2002;
Falimentul sistemului politic comunist și rezistența creștină în Europa de Est, Gândirea militară românească, Revistă de teorie și știință militară editată de Statul Major General al Armatei Române, Serie Nouă, nr. 1/2004, anul XV, p. 67;
Biserica Ortodoxă în spațiul public, Polemica, anul I, nr. 1, martie 2005, p. 68-69.
Valorificarea omiletică a tezaurului cultural-literar, Teză de doctorat, Universitatea din București, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian”, 14 iulie 2005.
Conceptul de marketing religios, Rost (cultural, politic, religios) an III, nr. 33, noiembrie 2005, p. 42-44.

Legături externe[modificare]

http://www.observatorreligios.home.ro/ Arhivat în 10 octombrie 2007, la Wayback Machine.

This article "Bogdan Teleanu" is from Wikipedia. The list of its authors can be seen in its historical and/or the page Edithistory:Bogdan Teleanu. Articles copied from Draft Namespace on Wikipedia could be seen on the Draft Namespace of Wikipedia and not main one.

Facebook Page

Follow us on Twitter !

Read or create/edit this page in another language[modificare]

Bogdan Teleanu in English