You can edit almost every page by Creating an account. Otherwise, see the FAQ.

Cristian Buică

De la EverybodyWiki Bios & Wiki

Eroare Lua în Modul:Wikidata la linia 1308: attempt to index field 'wikibase' (a nil value)

Cristian Buică (Eroare Lua în Modul:Wikidata la linia 854: attempt to index field 'wikibase' (a nil value)) este un chitarist, muzician, interpret și compozitor român.

Biografie[modificare]

Cristian Buică s-a născut în anul 1960 în Reșița într-o familie de oameni simpli.

Familia[modificare]

Copilăria și-a petrecut-o în Ocna de Fier unde Antim tatăl său muncea ca miner. Mama sa Elena era casnică. Bunicul său matern Gheorghe cânta la contrabas și la mandolină în formația de muzică populară a căminului cultural din Ocna de Fier constituind astfel singura legatură a familiei cu muzica.[1]

Educație[modificare]

La școala generală a fost îndrumat de profesoara de limba română să înceapă să scrie primele sale poezii. Totodată atras de muzica folk care la aceea epocă era în fază imergentă, începe să se familiarizeze cu chitara la vârsta de 14 ani.[1] Își continuă studiile la Liceul de Informatică din Timișoara(1975-1977) iar apoi la Liceul Mecanic nr. 5 Reșița(1977-1979).[2]

Cariera artistică muzicală[modificare]

Prima apariție pe scenă este în cadrul unui concurs între liceele timișorene unde obține locul I (1976)[3].
Un an mai târziu, la Reșița se va înscrie în Cenaclul „Atheneum“ și-l va cunoaște pe folkistul Mircea Florian ce va avea o infuență benefică asupra destinului său muzical.[3]
În 1981 a concurat la Festivalul Baladele Dunării din Galați. La individual erau vreo 40 de concurenți în două zile de concurs, iar în a treia zi era gala laureaților. Fiecare din cele trei seri s-a încheiat cu concert Cenaclul Flacăra. Din juriu făceau parte și câțiva membri ai Cenaclului, președintele juriului fiind Adrian Păunescu. În a treia zi, la prânz, au fost convocați toți concurenții la o întâlnire cu juriul în urma căreia să fie anunțați câștigătorii. În timpul deliberării, juriul a ținut să reasculte câțiva dintre concurenți, pentru a se edifica, iar primul dintre ei a fost Cristian Buică. Atunci Adrian Păunescu l-a rugat să repete unul din cântecele cântate în concurs – cântecul Romanță, scris împreună cu poetul reșițean Mihai T. Ioan. A cântat, Adrian Păunescu a zis ”excepțional!” și a fost anunțat că a obținut locul 2. Pe locul 1 s-a clasat Mircea Boian, care era deja membru al Cenaclului Flacăra. În gală a cântat din nou Romanță, iar poetul l-a pus s-o repete, pe scenă de două ori. Apoi s-a întâmplat un fapt care i-a schimbat destinul. La ieșirea din scenă îl aștepta Vasile Șeicaru, care i-a transmis că poetul Adrian Păunescu îl invită să cânte în Cenaclul Flacăra în acea ultimă seară de concert la Galați, iar apoi va deveni membru al Cenaclului.[1]
În timpul concertului Cenaclului din Sala Polivalentă din Galați, poetul l-a invitat pe scenă să cânte cântecul Romanță. L-a cântat o dată, timid și emoționat peste poate, cu o chitara modestă pe care o împrumutase de la un prieten din Reșița. După ce a încheiat poetul a spus: ”Reluăm cântecul! Membrii Cenaclului, treceți la microfoane! Nae Enache, treci la clape! Și dați-i omului un scaun și o altă chitară!!”. Victor Socaciu i-a dat chitara lui și atunci a prins curaj și s-a adresat poetului: "Vă rog să mai stingeți din lumini, dacă se poate, că mor de emoții!!" ”Da, se poate”, a zis el. Stingeți toate luminile pe sală și lăsați doar două reflectoare roșii pe artist!”. După această interpretare el devine membru al Cenaclului Flacăra până la desființarea acestuia în 1985.[1]
În anul 1986 Cristian Buică înființează la Reșița Cenaclul „Focuri Vii“ unde cântau Dinu Olărașu, Maria Gheorghiu, Vasile Mardare și alți câtiva folk-iști talentați. Cenaclul se va stinge odată cu revoluția din 1989.[3]
Cristian Buică devine o prezență activă în viața artistică prin nenumărate concerte în țară.[2]
În 1987 cântă timp de o lună și jumătate în deschiderea concertelor formației Iris. [2]
La Casa de Cultură din Reșița înființează „Clubul Artei Tinere“ a cărui activitate interferează sfera artei profesioniste. Astfel Cristian Buică participă la spectacole alături de mari artiști ai țării precum Radu Beligan, Leopoldina Bălănuță, Marin Moraru, Horațiu Mălăele, Stela Popescu, Alexandru Arșinel, Anda Călugăreanu ș.a.m.d.[2]
Când Adrian Păunescu redeschide seria spectacolelor Cenaclului „Totuși Iubirea“ Cristian Buică reintră pe scena folk iar mai apoi cu Andrei Păunescu în cadrul spectacolelor Remember Cenaclul Flacăra[3].
În anul 2000 realizează primul său album intitulat „Noapte de aur“, în 2014 albumul „Unii cântă, alții beau“[4] și în 2019 albumul „Îndrăznește“.
O parte din textele cântecelor sale aparțin poeților reșițeni Ion Chichere, Viorel Naidin, Pompiliu Preotesoiu, Dinu Olărașu.
În anul 2010 a inițiat cu sprijinul Consiliului Județean Caraș-Severin și al Primăriei Municipiului Reșița „Festivalul Reșița Mai Folk“.
Din anul 2014 concepe și realizează al emisiunii „Strada Folk“ difuzată pe Radio România Reșița[1] (parte a SRR).

Premii și distincții[modificare]

Marele premiu pentru debut, Cenaclul Flacăra,1983
Cetățean de Onoare al Municipiului Reșița[5]

Creații muzicale importante[modificare]

  • „Destin - când vine toamna” pe versurile poetului Adrian Păunescu (1994)
  • „Romanță de cântat în permisie” pe versurile poetului Mihai T. Ioan (1980)
  • „Lancea lui Horea” pe versurile poetului Adrian Păunescu (1984)
  • „Toamna ca un leac” pe versurile sale (2013)

Discografie[modificare]

Cristian Buică (discografie)
Lansări
Albume de studio 3
Albume pe internet 2
Albume live 0
Compilații 8
Discuri EP 0
Discuri single 0
Discuri maxi single 0
Albume video 0
Videoclipuri 0
Coloane sonore 0
Albume tribut sau cover 0

Albume de studio[modificare]

  • Noapte de aur (2000) [6]
  • Unii cântă, alții beau (2014)[4][6]
  • Îndrăznește (2019)[7]

Albume pe internet[modificare]

  • Noapte de aur (2000)
  • Unii cântă, alții beau (2014)
  • Îndrăznește (2019)

Video[modificare]

Compilații[modificare]

  • Cenaclul Flacăra, volumul 2 [8]
  • Cenaclul Flacăra, volumul 4: Totuși iubirea (2007)[8]
  • Cenaclul Flacăra, volumul 5: Colindul gutuii din geam (2007)[8]
  • Cenaclul Flacăra, volumul 8: Ca un fum de țigară (2008)[8]
  • Cenaclul Flacăra, volumul 9: Suntem răi și aroganți (2008)[8]
  • Cenaclul Flacăra, volumul 10: Noaptea marii beții (2008)[8]
  • Cenaclul Flacăra, volumul 11: Mamă, vacii noastre nu-i e bine (2008)[8]
  • Cenaclul Flacăra, volumul 12: Front fără învingători (2008)[8]

Note[modificare]

  1. 1,0 1,1 1,2 1,3 1,4 Cristian Buică: Genele bunicului meu, muzicant, s-au vărsat în destinul meu, ca o miere amară în Revista Tango realizat de Alice Năstase Buciuță, 15 octombrie 2018
  2. 2,0 2,1 2,2 2,3 Buică, Cristian - biografie Arhivat în , la Wayback Machine. apărut în Banaterra, Muzicieni din Banat * Banatul Montan – Banatul Sârbesc, Editura Eurostampa, Timișoara realizat de Ioan Tomi, 2012
  3. 3,0 3,1 3,2 3,3 Asa cum ii place sa spună, “Anul de fabricatie este 1960, 6 Mai”. Nascut la Resita, Cristian Buică a început să cânte de pe la 14-15 ani. în Forever Folk realizat de Marius Matache, 9 aprilie 2009
  4. 4,0 4,1 Album: Unii cântă, alții beau în Forever Folk realizat de Marius Matache, 27 august 2014
  5. Cristian Buică -⁠ cetățean de onoare al Reșiței în Radio Reșița realizat de Mirabela Afronie, 25 mai 2015
  6. 6,0 6,1 Este, de asemenea, autorul a două albume, Noapte de aur și Unii cântă, alții beau, pe care se regăsesc doar câteva dintre piesele pe care Cristian Buică le are în repertoriu în Revista Tango realizat de Alice Năstase Buciuță, 1 mai 2018
  7. pAși de folk (ep. 11) în Forever Folk realizat de Marius Matache, 13 decembrie 2019
  8. 8,0 8,1 8,2 8,3 8,4 8,5 8,6 8,7 Cristian Buică pe MusicBrainz

Bibliografie[modificare]

  • Premiile pe anul 1984, Rev. „Flacăra“/decembrie 1984
  • Jurma, Gheorghe: Clubul Artei Tinere, în Monografia Casei de Cultură a Sindicatelor din Reșița, Ed. TIM, Reșița 2006
  • Stănescu, Clara: Muzica în forma sufletului, „Gazeta de Sud“, Craiova/7 august 2008
  • Badea, Mihaela: Muzica folk revine la Reșița, „Argument“, ziar online de Caraș-Severin, Reșița/11 decembrie 2010
  • Nafiru, Victor: Regal de muzică folk marca Dinu Olărașu și Cristian Buică, Badea, Mihaela: Muzica folk revine la Reșița
  • „Argument“, ziar online de Caraș-Severin, Reșița/20 martie 2011
  • Ciurel, Alina – Cătană, Sorina: Tăcuta lucrare, „Stirile tale“, Site online/18 aprilie 2011
  • Informații preluate din autoprezentarea cantautorului postată pe site-ul Librăriei „Semn de carte“ din Reșița și de la Cristian Buică/2011

Legături externe[modificare]

Interviuri


This article "Cristian Buică" is from Wikipedia. The list of its authors can be seen in its historical and/or the page Edithistory:Cristian Buică. Articles copied from Draft Namespace on Wikipedia could be seen on the Draft Namespace of Wikipedia and not main one.



Read or create/edit this page in another language[modificare]