Valentin Mandric
Eroare Lua în Modul:Wikidata la linia 1308: attempt to index field 'wikibase' (a nil value) Valentin Mandric (n. 27 decembrie 1970, Botoșani) Eroare Lua în Modul:IsOrWas la linia 4: attempt to index field 'wikibase' (a nil value) un compozitor[1] și pianist român. Este profesor la Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti” din București. Crescut într-o familie de muzicieni, a studiat la Liceul de Muzică "George Enescu" și la Conservatorul din București, specializându-se în Pedagogie Muzicală și Jazz. Activitatea sa este dedicată formării tinerelor talente în domeniul muzical.
Viața[modificare]
Copilăria[modificare]
Valentin Mandric s-a născut la 27 decembrie 1970 în orașul Botoșani, într-o familie de instrumentiști ai filarmonicii din Botoșani (mama, Elisabeta, instrumentistă–flautistă, iar tatăl, Emil, instrumentist–trompetist). A crescut înconjurat de foarte mulți oameni ce aveau în centrul activității lor muzica simfonică. Filarmonica din Botoșani a devenit a doua sa casă.
A fost de la cea mai fragedă vârstă atât la repetiții, asistând din interior sau de la ușa sălii de repetiție, cât și la concertele săptămânale ale orchestrei simfonice Botoșani. Nu și-a imaginat nicicând făcând o altă meserie în afară de muzică.
Studiile[modificare]
A început studiul pianului încă de la grădiniță, cu domnul profesor Alexandru Romanovski, apoi în clasele primare cu doamna profesoară Eugenia Harnagea. Teorie și solfegiu a studiat deasemenea cu doamna profesoară Harnagea, dar și cu George Holca. Primele scrieri ale unor compoziții au fost din perioada aceea.
În anul 1981 a fost înscris la Liceul de muzică „George Enescu” din București. Aici a fost mai mult în grija bunicilor, Stroe Vasile (care cânta la caval) și Dumitra, care locuiau în comuna Singureni, lângă București, drept pentru care a stat la căminul liceului un număr considerabil de ani. În anii de gimnaziu și de liceu a compus „muzică ușoară”, fiind încurajat și de unii colegi.
În gimnaziu a studiat pianul cu doamna profesoară Lucica Teodorescu, iar cu domnul Valentin Gabrielescu Teorie și Solfegiu. Tot atunci, ansamblul coral, o activitate foarte importantă a liceului, era condus de doamna profesoară Tomescu Eleonora.
Pe perioada liceului, a studiat pianul la clasa doamnei profesoare Marta Paladi și în particular, cu compozitorul și dirijorul Radu Paladi. La Teorie și Solfegiu i-a avut drept profesori pe Cristian Petrescu, Valentin Gabrielescu și Tomescu Eleonora, în particular studiind cu Gheorghe Carp, autorul celebrelor solfegii cromatice și cu Tudor Paladi, profesor al Colegiului Național de Arte „Dinu Lipatti” din București.
A absolvit liceul în perioada celei de-a treia Mineriade (13-15 iunie 1990), împărțind florile (inițial oferite profesorilor) minerilor – pentru a putea parcurge distanța dintre cele două sedii ale Liceului „George Enescu” din București , cel de pe strada Lemnea (in prezent Strada Gheorghe Mahu) și cel de pe strada Principatele Unite, fără a lua bătaie de la mineri.
A început în 1990 Conservatorul din București, numit la acea vreme „Academia de Muzică” – București și l-a absolvit în anul 1995. A urmat cursurile facultății de Pedagogie Muzicală și a celei Jazz și muzică-ușoară, la cea din urmă avându-l ca mentor și profesor pe compozitorul Anton Șuteu.
A studiat „Formele Muzicale” și „Armonia” cu compozitorul Dan Buciu, „Contrapunctul” cu profesorul Teodor Țuțuianu, „Teoria Muzicii” cu muzicologul Veturia Dimoftache-Dordea, estetica cu muzicologul Alexandru Leahu, „Istoria Muzicii” și „Stilistica Muzicală” cu muzicologul Vasile Iliuț.[2]
Domeniile de activate[modificare]
- Pianist, aranjor, compozitor și producător muzical de spectacole în cadrul mai multor formații de Pop-Rock și Clasic în țară și străinătate Germania (1995 – 1997) și Japonia (2003 – 2007) – Studioul de înregistrări „Prosonic” din București (1997 – 2003)[3].
- Dirijor de cor – (2007 – 2012) – Biserica „Râul Vieții” din București
- Pianist / Actor pianist - 1. "Buna! Ce faci?" - film românesc din 2011, regizat de Alexandru Maftei
Membru în biroul de muzică simfonică, secția Fanfară a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, începând cu anul 2018[4]
Activitate componistică[modificare]
Muzică pop[modificare]
- „ Stai lângă mine, iubire” – pe versuri de Mirela Fugaru (1993) – Interpretată de Adrian Enache în finala concursului de creație „Mamaia”– 1993
- „ Dă-mi Doamne noroc” – pe versuri de Roxana Popescu (1997) – Interpretată de Erica Lixandru, în finala concursului de creație „Mamaia” – 1997[5]
- „ Azi îți spun, bun rămas” – pe versuri de Mădălina Vancu – Interpret: formația Cherry (2002)
- „ Băiete” – pe versurile lui Mădălina Vancu – Interpret: formația Cherry (2002)
Muzică de film\scenă[modificare]
- „Singur(ă) pe lume”, film de scurt metraj, Regia – Tudor Giurgiu (1995 – premiera la cinema Studio); prezentat și în Danemarca – 1996[6]
- „12000 de capete de vită”, film de scurt metraj, Regia: Radu Penescu – Lucrare de absolvență (1996)
- Cantata „Inimă de mamă” – subintitulată și „La suta de ani” - Cantată închinată Centenarului Marii Uniri, după un libret de Marin Voican Ghioroiu (2018) – lucrare orchestrată și pentru orchestră de suflători, prezentată și premiată cu premiul al II-lea la Concursul de creație pentru muzică de fanfară „Iosif Ivanovici” (2022)[7][8]
- „Ghici ghicitoarea mea... de vrei să fii a mea” - teatru Vodevil – după piesa „Cinel, cinel” de Vasile Alecsandri; Regia: Mariana Ghițulescu (prezetată în stagiunea 2021 la Teatrul Dramaturgilor Români)[9]
- Musical – „Poetul și Regina” – Operetă în două acte, după un libret de Marin Voican Ghioroiu (2018-2020)[10]
Muzică de cameră[modificare]
- Album de 12 miniaturi pentru pian „Stări”: "1. Cassa” – (2004 Orchestrată și pentru, vioară și orchestră); „2. My own fantasy”(2006); „3. Iubire”; „4. Visare”; „5. Surprize”; „6. Sărbătoare”; „7. Despărțire”; „8. Căutări”; „9. Ardoare”; „10. Florica”; „11. Dulce”; „12. Für Abigail”
- Cvartet de coarde – „Rock Quartet” (2016) – Prima audiție a primei mișcări prezentată la Sala Radio cu „Traffic Strings” - 9 mai 2019[11]
- 3 lieduri - pe versuri de Marin Voican Ghioroiu – 2017: „1. Gândul”; „2. Lui Eminescu”; „3. Copil sărman”
- Două Romanțe pe versuri de Marin Voican – 2019: „1. De gelozie să uităm”; „2. Copil sărman”
- „Aduceți Basarabia acasă!” – Imn pentru cor a capella pe versuri de Virgil Ciucă (2017) – Primă audiție 2018 la Ateneul Român – interpretat de Corul „Divina Armonie” dirijor: Marius Firca[12]
- ”Ruga unui copil” – Lucrare corală publicată în cadrul „Antologie Corală Botoșăneană”[13]
Muzică vocal și simfonică[modificare]
- Imnul Colegiului Național de Arte „Dinu Lipatti” – „Vivat Musica” pentru cor și orchestră (primă audiție – 2014 – Ateneul Român) - pentru cor și orchestră de suflători (2019 – Ateneul Român)
- „Classy Fantasy” - Lucrare pentru orchestră simfonică – (2016)
- „Amintiri” – Lucrare pentru orchestră simfonică (2024) – prezentată în primă audiție în cadrul Aniversării a 75 de ani de activitate a Colegiului Național de Arte „Dinu Lipatti”, dealfel scrisă special pentru acest eveniment.[14]
- „Inimă de mamă” – „La suta de ani” – Cantată pentru cor, soliști și orchestră simfonică[15]
- „Poetul și Regina” – Operetă în două acte, după un libret de Marin Voican Ghioroiu (2018 - 2020)[16]
Muzică de fanfară și orchestră de suflători[modificare]
- „Army Rock” – 2016 - Marele Premiu al concursului de creație pentru muzică de fanfară „Iosif Ivanovici”, ediția a XI-a.[17]
- „Vivat musica” Imnul Colegiului Național de Arte „Dinu Lipatti” pentru fanfară (2016)
- „Șoarecele și pisica” – 2017- Marele Premiu al concursului de creație pentru muzică de fanfară „Iosif Ivanovici”, ediția a XII-a.[18]
- „Răsărit” – 2017 Lucrare pentru fanfară
- „In Memoriam” – 2018 - Lucrare pentru orchestră de suflători, dedicată Regelui Mihai I
- Trei aranjamente originale pentru orchestră de suflători
- „Attenti al lupo”- muzica - Lucio Dalla
- „În arenă”- muzica Emil Mandric
- „Nemuritori aviatori”- muzica Georgeta Cioabă
- „Inimă de mamă” – „La suta de ani” – Cantată pentru cor, soliști și orchestră de suflători, pe un libret de Marin Voican Ghioroiu – Premiul al II-lea ediția XVI „Iosif Ivanovici”[19]
- „Lupul, Vulpea și cu Iepurașul” – Lucrare pentru orchestră de suflători - Premiul al II-lea ediția XVII „Iosif Ivanovici”.
Note[modificare]
- ↑ „Valentin Mandric, Composer - Spectacole pe Operabase”. . Accesat în .Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
- ↑ Racu, Nicolae (). La Ceas Aniversitar - Aniversar. Grafoart. p. 160. ISBN 9786067472288.Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
- ↑ „Cu pianistul Valentin Mandric – Natalia Pancec”. Accesat în .Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
- ↑ „Valentin MANDRIC – Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România”. Accesat în .Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
- ↑ Mircea Nicolau (). „In Memoriam - Roxana Popescu”. Accesat în .Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
- ↑ „Singur(a) pe lume - VPRO Cinema”. Accesat în .Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
- ↑ „Cantata "INIMĂ DE MAMĂ" dedicată Centenarului Marii Uniri”. Incorect Politic. . Accesat în .Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
- ↑ Bucinschi, Raluca (). „Documente muzicale tipărite și audiovizual” (PDF). Editura Bibliotecii Naționale a României. pp. 26–27.Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
- ↑ „GHICI GHICITOAREA MEA… DE VREI SĂ FII A MEA! – Teatrul Dramaturgilor Români”. Accesat în .Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
- ↑ Valentin, Mandric (). Poetul și Regina. ISMN 979-0-69491-437-0. Editura muzicală.Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
- ↑ Magdalena Popa Buluc. „Concerte estivale pe Esplanada Sălii Thalia. În Vara Filarmonicii, Zilele Muzicii Româno-Americane se mută pe Cea mai frumoasă stradă din Sibiu”. jurnalul.ro. Accesat în .Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
- ↑ Melania Tuculescu (). „Concert dedicat aniversării a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România”. www.bucharest-guide.ro. Accesat în .Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
- ↑ Boicu, Dragoș (). Ruga unui copil. vol.II. Editura Muzicală. ISBN 978-973-42-1251-4.Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
- ↑ „Concert aniversar, la 75 de ani de la înființarea Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti" - RMedia.ro”. rmedia. . Accesat în .Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
- ↑ „Bibliografia Națională Romană, Ediția 2022” (PDF). Editura Bibliotecii Naționale a României. pp. 26–27. Accesat în .Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
- ↑ Ghioroiu, Marin Voican (). Poetul și Regina. ISMN 979-0-69491-437-0. Editura Muzicală.Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
- ↑ Cosma, Viorel (). „Festivalul Iosif Ivanovici” (PDF). Actualitatea Muzicala. Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania. p. 17. Accesat în .Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
- ↑ Crișan, Alina (). „Militarii au cucerit Ateneul” (PDF). Observatorul Militar (13). p. 10. Accesat în .Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
- ↑ Crișan, Alina (). „Când epopeea unei familii devine libret” (PDF). Observatorul militar (27). p. 6. Accesat în .Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
Eroare Lua în Modul:Authority_control la linia 786: attempt to index field 'wikibase' (a nil value)
This article "Valentin Mandric" is from Wikipedia. The list of its authors can be seen in its historical and/or the page Edithistory:Valentin Mandric. Articles copied from Draft Namespace on Wikipedia could be seen on the Draft Namespace of Wikipedia and not main one.
