Dumitru Tăuțan
Dumitru Tăuțan[modificare]
Eroare Lua în Modul:Wikidata la linia 1308: attempt to index field 'wikibase' (a nil value)
Dumitru Tăuțan (n. 6 noiembrie 1908, comuna Florești, Cluj, d. 24 ianuarie 1996, Cluj-Napoca, Cluj) a fost un învățător român. Pe parcursul vieții a avut o activitate culturală importantă în comuna sa natală, Florești. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial s-a făcut remarcat pentru faptele sale de arme. Liceul din comuna Florești inaugurat în 2019 îi poartă numele Liceul Teoretic Dumitru Tăuțan[1].
Date biografice[modificare]
S-a născut în data de 6 noiembrie 1908 în comuna Florești, Cluj. Părinții – Maria și Teodor Tăuțan (Monu).
S-a căsătorit în anul 1934 cu Florica Corojan din satul Luna de Sus. A avut șase copii, zece nepoți și trei strănepoți.
A locuit în comuna natală (cu excepția perioadei de refugiu) până în anul 1947 când s-a mutat la Cluj cu familia.
A decedat în 24 ianuarie 1996.
Studii[modificare]
A urmat școala primară în comuna natală.
Între 1923-1927 a fost elev al Școlii Normale de Învățători din Cluj.
Activitate profesională[modificare]
Și-a început activitatea profesională în anul 1927 în satul Luna de Sus (comuna Florești), apoi în comuna Florești, îndeplinind în mai multe perioade și funcția de director al școlii.
În 1940 s-a refugiat în satul Hășdate (comuna Lita) (în urma Dictatului de la Viena) și-a continuat activitatea în calitate de director al școlii și inspector școlar pe Plasa Iara.
În septembrie 1944 în cadrul Cruciadei Învățătorilor pentru Apărarea Țării Moților[2], în calitate de sergent în rezervă a condus un pluton de mitraliori, component al Batalionului fix Cluj. Deși inamicul era mult superior atât ca număr cât și ca dotare, a reușit să țină în loc înaintarea trupelor maghiaro-germane timp de trei ore. A fost rănit în data de 5 septembrie 1944, fiindu-i mutilată fața și rămânând fără vedere pentru aproximativ doi ani.
În 1952 și-a reluat activitatea – la început ca director al Căminului Cultural Florești, apoi și ca învățător, până în anul 1968, când s-a pensionat pe motiv de boală având vederea slăbită.
Activitate culturală[modificare]
A activat în cadrul societății culturale „ASTRA” unde a avut prilejul de a-l cunoaște pe reputatul prof. dr. Iuliu Hațieganu cu care a dezvoltat o relație de colaborare și respect reciproc.
În calitate de învățător a inițiat și mobilizat localnicii din comună pentru construirea unui cămin cultural. A coordonat lucrările de construcție, primind un important sprijin material și moral din partea profesorului dr. Iuliu Hațieganu, reușind să dea în folosință localul în anul 1934.
În cadrul Căminului Cultural a organizat șezători tradiționale, șezători literare, cercuri de gospodărire și mâini îndemânatice precum și formații artistice cu care a obținut rezultate bune atât la nivel zonal cât și la nivel național în cadrul competiției „Șoimiada”. [3]
În anul 1939 a participat cu echipa de dansuri la concursul internațional de folclor desfășurat la Praga (Socoliada).[4]
Distincții și medalii[modificare]
Pentru faptele de arme a fost citat prin Ordinul de zi pe armată (Ordinul 12/1945) și îi s-a decernat medalia „Virtutea militară” și a fost înaintat în grad.
În anul 1960 i-a fost acordată Diploma de onoare pentru ocuparea locului I în cadrul activitățiilor desfașurate în cadrul Festivalului Filmului pentru Sate.
Pentru activitatea culturală a primit Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a în anul 1969.[5]
În anul 1995 a fost omagiat de către Societatea „Avram Iancu”[6], iar Primăria și Consiliul local al comunei Florești i-au conferit titlul de Cetățean de Onoare. Una din străzile și liceul din localitatea Florești îi poartă numele.[7]
Note[modificare]
- ↑ Liceul Teoretic Dumitru Tăuțan
- ↑ „Bătăliile generației mele”, Ludovic Enea Todea, 19 septembrie 2004
- ↑ Să ne cunoaștem personalitățile - Legământul și Crezul „Șoimilor Carpaților" - îndemn pentru tinerii de azi!, 3 noiembrie 2017, Lazăr Lădariu, Cuvântul Liber
- ↑ „Șoimii Carpaților”, Raul-Marian Todor, Revista Transilvania, nr. 7/2018, p. 93-96
- ↑ Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a brevetat de consiliul de stat cu nr. 666 din 1 octombrie 1969
- ↑ Societatea „Avram Iancu”
- ↑ Bustul patronului spiritual al Liceului Teoretic „Dumitru Tăuțan” din Florești, dezvelit în prezența Mitropolitului Clujului, 7 iunie 2022, Darius Echim, Mitropolia Clujului
Bibliografie[modificare]
- Ion Dulămiță (1968), Batalionul de moți „Avram Iancu”, Editura Militară, București
- Constantin Ucrain (), „Contribuția batalioanelor fixe regionale „Cluj" și „Someș" la luptele duse pentru eliberarea părții de Nord-Vest a Transilvaniei (23 august – octombrie 1944), p. 288”, Acta Musei Napocensis XVIIIPage Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
- Teodor Șandor (), „Lupta românilor din Transilvania pentru ocrotirea ființei naționale (Septembrie 1944)”, Adevărul de ClujPage Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
- Teodor Șandor (), „Sărbătoarea satului”, Adevărul de ClujPage Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
- Constantin Mustață (1991), Interviu cu Dumitru Tăuțan, TVR Cluj
- Ioan M. Bota (2000), Florești–Cluj Straveche vatră de istorie românească, p. 273-275, Editura Societății Culturale Pro Maramureș „Dragoș Vodă”, Cluj-Napoca
- Valentin Vișinescu (2001), Statornicie și continuitate 1601-2001, Art. „Dumitru Tăuțan – un învățător erou”, Editura Casa Cărții de știință, Cluj-Napoca
- Florica Eugenia Giurgiu (2016), Un organism viu, Editura Napoca Star
This article "Dumitru Tăuțan" is from Wikipedia. The list of its authors can be seen in its historical and/or the page Edithistory:Dumitru Tăuțan. Articles copied from Draft Namespace on Wikipedia could be seen on the Draft Namespace of Wikipedia and not main one.
