You can edit almost every page by Creating an account. Otherwise, see the FAQ.

Emanuela Bușoi

De la EverybodyWiki Bios & Wiki

Eroare Lua în Modul:Wikidata la linia 1308: attempt to index field 'wikibase' (a nil value) Emanuela Bușoi (n. 3 septembrie 1951, Corlățel, județul Mehedinți) este o poetă, prozatoare, traducătoare. A publicat volume de versuri în ediție bilingvă (A treia privire/ Le troisième regard; Sonete emanueline/ Sonnets emmanuelins etc), a tradus sonetele eminesciene în limba franceză (Mihai Eminescu, Sonnets/ Sonete), a tipărit studiul literar Etos feminin în Heptameronul Magaretei de Navarra, precum și antologia de poezie O sută și una de poezii, editura Academiei Române.

Biografie[modificare]

Emanuela Bușoi s-a născut în 3 septembrie 1951, în comuna Corlățel, județul Mehedinți, la șapte kilometri distanță de orașul Vânju Mare. Părinții, Mocioalcă Emanoil și Mocioalcă Lucia, au fost profesori de limba română, respectiv de biologie, în comuna Corlățel, apoi în orașul Drobeta Turnu Severin1.

În ziua de Rusalii (1951), atât bunicii din partea mamei, cât și bunicul din partea tatălui, sunt deportați în Bărăgan, unde stau cinci ani. Îi urmează și părinții Emanuelei, care, împreună cu fiica lor, se stabilesc pentru un an în comuna Coșereni2. La vârsta de șase ani a urmat cursurile Școlii primare din comuna Corlățel, apoi, în urma mutării părinților în orașul Drobeta Turnu Severin, a continuat studiile gimnaziale la Școala Nr.1 și la Școala Nr. 9. În toamna anului 1965 a început cursurile liceale la renumitul Liceu „Traian”, amintit și de I.L. Caragiale în schița „Un pedagog de școală nouă”. A absolvit cursurile Liceului „Traian” din Drobeta Turnu Severin. După bacalaureat, a susținut examenul de admitere la Facultatea de Filologie, secția franceză-română; curs de zi, în cadrul Universității Babeș- Bolyai din Cluj-Napoca.

S-a căsătorit în 1974 cu Mihai Bușoi, inginer electronist.

A activat ca profesoară titulară la catedra de limba franceză de la liceul „Traian”, Drobeta Turnu Severin în perioadele: 1974-1985; 2000-2009. A deținut funcțiile de director la Școala Constantin Negreanu (fostă Școala nr.9), de  director educativ la Colegiul Național „Traian”, șef de catedră la același Colegiu și profesor metodist în cadrul Inspectoratului Școlar Județean. A scris articole de specialitate apărute în  Revista de pedagogie și în Școala Mehedințului, din care semnalăm Idei pedagogice în opera lui Ștefan Odobleja),  în revista Proverbium3 din Ohio State University a apărut articolul Les proverbes des Roumains. By I.C Hințescu, iar în Neys Letter din Lugano a publicat Ștefan Odobleja et la pédagogie cybernétique4.

Traduce împreună cu alți colegi de la catedra de limbi străine  a Colegiului Național „Traian” La psychologie consonantiste, de Ștefan Odobleja, iar traducerea a fost depusă la Inspectoratul Școlar. Figura lui Ștefan Odobleja va fi evocată mai târziu, în microromanul  Florile de dincolo/ Les fleurs de l’au-delà5. Articole despre opera lui  Ștefan Odobleja vor fi publicate în reviste de specialitate, Școala Mehedințului, 1979, Revista de pedagogie, 1979, dar și în volumul colectiv, Dr. Ștefan Odobleja în publicistica vremurilor6.

În baza prevederilor Statutului personalului didactic  Ministerul Educației și Invățământului a primit Titlul de „Profesor Evidențiat”, 1983.7

Ca membră a catedrei de limbi moderne s-a implicat în desfășurarea de programe comune cu liceul „Pierre Mendès-France”, în cadrul proiectul de parteneriat cu liceul din Vitrolles, în 1990.

În 2007, a obținut Diploma „Gheorghe Lazăr”, clasa I8, acordat de Ministerul Educației și Cercetării în 2006. Ca urmare a unei foarte bune activități profesionale i s-a acordat Gradația de merit (2001-2005) și Gradația de merit (2005-2009)9. Proiectul care a definit-o și care s-a desfășurat de-a lungul mai multor ani a fost organizarea claselor bilingve. Eforturile pentru ca aceste clase să funcționeze fără întrerupere de la înființarea primelor clase bilingve în România s-au materializat  în faptul că mulți absolvenți au obținut dublul atestat de limba franceză, eliberat atât de Ministerul Învățământului, cât și de Ambasada Franței10.

Are doi copii, Cristian-Silviu Bușoi, medic, europarlamentar și Mihaela Bușoi, profesoară.

Activitate literară[modificare]

În anul 2013 apare placheta de versuri Tapiserii medievale/ Tapisseries médiévales, ediție bilingvă, editura Damira,  Drobeta Turnu Severin. Tot în același an a tipărit microromanul Florile de dincolo / Les fleurs de l’au-delà, ediție bilingvă, editura Timișoara, ca urmare a unei înțelegeri cu  nepoata de verișoară, decedată la 28 de ani, din cauza unei boli incurabile.

În 2015, vede lumina tiparului volumul de versuri Stihuri în ritm de voie/ Mon propre rythme ediție bilingvă, editura Brumar, Timișoara, dar și volumul Spre Gibraltar..., editura Singur, Târgoviște, (note de călătorie, traduceri, versuri).  

În 2016, e tipărit volumul Etos feminin în Heptameronul Margaretei De Navarra  (studiu literar), editura Eminescu, 2016.

Două cărți de traduceri în limba franceză: Amicus  animae  dimidium de Ioan Baba și Dialectica iubirii de Nicu Ciobanu au apărut în 2016, la editura Damira, Drobeta Turnu Severin.

Traduceri în limba franceză: Ioan Baba, Amicus animae dimidium, apărut la editura Damira, Drobeta-Turnu-Severin, 2016;  Nicu Ciobanu, Dialectica iubirii, apărut la editura Damira, Drobeta-Turnu-Severin, 2016.

Următorul volum de versuri, Caii roz/ Les chevaux roses, ediție bilingvă, editura Brumar, Timișoara, 2017, vede lumina tiparului.

Este cotraducător în limba franceză, alături de versiuni în engleză, spaniolă, sârbă și suedeză a șapte poeme semnate de Ioan Baba, în placheta intitulată 7- poezii, editura Grafix, 2017, Craiova.

Cotraducător în limba franceză, alături de versiuni în engleză, spaniolă, sârbă și suedeză a șapte poeme semnate de Ioan Baba în placheta intitulată 7- poezii, editura Grafix, Craiova, 2017.

Apare volumul de versuri Parfum de insulă/ Parfum d’île, ediție bilingvă, Brumar, Timișoara, 2018.

Antologii:  Un sentiment numit România 100 de ani - 100 de poeme, Volum colectiv dedicat Centenarul României 1918-2018, editura Singur, 2018;

În 2019, devine membră a Uniunii Scriitorilor din România.

În perioada 2017-2019, o întâlnim ca redactor șef adjunct al revistei Vorba Noastră, revistă de literatură, artă,  cultură și dialog european. Director Florian Copcea.    

Row of masks, antologie poetică, experiment literar on line, Buzău, 2020;

Ca redactor șef al revistei Hyperion (2019-2024), revistă de cultură și spiritualitate se îngrijește de  sectorul Traduceri. Director Florian Copcea.

Sonetele eminesciene în integralitatea lor sunt traduse în volumul Mihai Eminescu Sonnets/  Sonete Traducere și studiu introductiv: Emanuela Bușoi, editura Aius, Craiova (2020)    

Emanuela Bușoi-Baki Ymeri, Razele cuvintelor mele/ Rrezet e fjalëve të mia, Amanda Edit Verlag, București, 2020    

Poteci, Antologie de proză, sub egida Cercului literar de la Cluj, editura Colorama, Cluj-Napoca, 2021;

Volumul de poezii A treia privire/ Le troisième regard, ediție bilingvă, apare la editura Brumar, Timișoara (2021).

Reeditează Florile de dincolo/ Les fleurs de l'au-delà, édition bilingue, édition II révisée, Editura Aius, Craiova, 2022.

Antologia O sută și una de poezii, apare la Editura Academiei Române, București, 2022.

Baki Ymeri-Emanuela Bușoi, Varujan Vosganian, Mihai Firică, Camelia Radulian, Pentagrame Lirice/ Pentagrama Lirike (antologji poetike-antologie poetică), editura Amanda Edit Verlag, Bukurestht (2022);

„Râmnicul este metaforă”, antologie poetică, editura Hoffman, Caracal, mai 2023;

Antologii prilejuite de organizarea Festivalului Internațional de literatură „Mihai Eminescu”: editura Lumina și editura Grafix (2014-2023)

Apare volumul bilingv Sonete emanueline/ Sonnets emmanuelins, Cuvânt înainte, Zenovie Cârlugea, editura Aius, Craiova, 2023;

Este inclusă în volumul semnat de Florian Copcea, Dicționarul scriitorilor de azi din Oltenia (A-E), Editura Hoffman,Caracal, p. 73-75, 2023;

Un articol consistent Sens și imaginativ în poezia Emanuelei Bușoi este alocat în volumul Scurtă istorie a poeziei contemporane din Oltenia, autor, Florian Copcea, editura Hoffman educațional, Caracal, p.32-42, 2023.

În Collection de la Bibliothèque nationale de France a intrat volumul de traduceri „Sonnets/Sonete-Mihai Eminescu”:AIUS, ISBN 9766065628724, notice no. FRBNF47348139.

În curs de catalogare, la Biblioteca națională a Franței, se află volumul bilingv de poezii Bușoi, Emanuela, „Parfum de insulă/Parfum d'Ile”, editura Brumar in Wikipédia, Bibliothèque Nationale de France, Liaisons externes , Web officiel, Catalogue général, Busoi.

2015-2024. Apar 90 de poeme ale poetei în revista on-line Literatura de azi, condusă de criticul literar Daniel Cristea Enache.

2024 (21 martie). Interviu la Terra Sat, la emisiunea "Femei de pus in ramă".

2024. Scurtă istorie a poeziei contemporane din Oltenia, vol. II, autor, Florian Copcea ( despre Emanuela Bușoi: p.38-47;Fișă biblografică:p.!85-188), Editura Hoffman Educațional, 2024.

Premii[modificare]

               A obținut numeroase premii literare, printre care se menționează:

Premiul Eminescu pentru poezie și traducere, acordat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Craiova și Fundația Culturală Lumina, Drobeta Turnu Severin, 16-18 noiembrie 2018,

• Festivalul de literatură „Sensul iubirii”; Diploma de excelență, Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Filologie, pentru promovarea culturii naționale și cu ocazia desfășurării Festivalului Internațional de Poezie ”Mihai Eminescu”, ediția a XXVIII-a, Drobeta-Turnu Severin, ianuarie, 2018.

Diplomă de excelență pentru traducere: Mihai Eminescu, Festivalul transfrontalier de poezie „Porni Luceafărul”, ediția a VIII-a, 15 iunie 2020, Drobeta Turnu Severin;

Premiul „Eminescu” pentru promovarea operei eminesciene, Festivalul Transfrontalier de literatură „Mihai Eminescu”, 14-15 iunie, 2023;

Premiul „PAMFIL ȘEICARU”, Festivalul Internațional de Literatură, „MIHAI EMINESCU”, ediția a XXXIV-a/ 14-16 ianuarie 2024, Drobeta-Turnu Severin, Băile Herculane, ianuarie 2024.

Opera[modificare]

Volume: Tapiserii medievale/ Tapisseries médiévales, ediție bilingvă, Damira, 2013 (versuri);

Florile de dincolo/ Les fleurs de l’au-delà, ediție bilingvă, Timișoara 2013 (microroman);

• Stihuri în ritm de voie/ Mon propre rythme ediție bilingvă, Brumar, Timișoara, 2015 (versuri);          

Spre Gibraltar..., editura Singur, Târgoviște, 2015 (note de călătorie, traduceri, versuri);

Etos feminin în Heptameronul Magaretei de Navarra, editura Eminescu, București, 2016 (studiu literar);

Caii roz/ Les chevaux roses, ediție bilingvă, Brumar, Timișoara, 2017 (versuri);

Parfum de insulă/ Parfum d’île, ediție bilingvă, Brumar, Timișoara, iulie 2018, (versuri);

Mihai Eminescu Sonnets/ Sonete Traducere și studiu introductiv: Emanuela Bușoi, editura Aius, Craiova, 2020;

A treia privire/ Le troisième regard, ediție bilingvă, Timișoara, Brumar, 2021 (versuri);

Florile de dincolo/ Les fleurs de l'au-delà, édition bilingue, édition II révisée, Editura Aius, Craiova, 2022;

O sută și una de poezii, antologie, Editura Academiei Române, București, 2022;

Sonete emanueliene, Sonnets emmanuelins, Cuvânt înainte, Zenovie Cârlugea, editura Aius, Craiova, 2023.

O sută și una de poezii, editura Academiei Române, 2023, eBook


Traduceri în limba franceză:

Ioan Baba, Amicus animae dimidium, Damira, Drobeta-Turnu-Severin, 2016;

• Nicu Ciobanu, Dialectica iubirii, Damira, Drobeta-Turnu-Severin, 2016.

• Cotraducător în limba franceză, alături de versiuni în engleză, spaniolă, sârbă și suedeză: Ioan Baba,7- poezii, Grafix, Craiova, 2017.

Antologii:

  Un sentiment numit România 100 de ani - 100 de poeme, Singur, 2018;

   Row of masks, Buzău, 2020;

   Emanuela Bușoi-Baki Ymeri, Razele cuvintelor mele/ Rrezet e fjalëve të mia, Amanda Edit   Verlag, București, 2020;

   Poteci, antologie de proză, editura Colorama, Cluj-Napoca, 2021;

   Baki Ymeri-Emanuela Bușoi, Varujan Vosganian, Mihai Firică, Camelia Radulian, Pentagrame Lirice/ Pentagrama Lirike ( antologji poetikea - antologie poetică), editura Amanda Edit Verlag, Bukurestht, 2022;

   Antologii prilejuite de organizarea Festivalului Internațional de literatură „Mihai Eminescu” , Lumina; Grafix  (2014-2023).

APRECIERI CRITICE

Receptarea critică a surprins câteva din coordonatele discursului liric generat de poezia Emanuelei Bușoi, precum: maturitatea poetică: „volumul bilingv este al unei poete pe deplin formată”; existența unei structuri de profunzime: „pagina lirică este bogată la propriu și la figurat, atentă la detaliile care o compun și căutându-le semnificațiile de profunzime” (Daniel Cristea-Enache)11; autenticitatea actului creator: „este o voce poetică pe deplin exprimată în specificități și mărci recognoscibile” (Zenovie Cârlugea)12; materia poetică complexă: „poezia sa conține un background filosofic, alegoric, de lecții existențiale indirecte, dar și de oglindiri autoreferențiale” (Paul Aretzu)13; inserții livrești: „carte vădit europeană, traversată... de aluzii livrești solide” (Angela Mamier Nache)14; apartenența la unele curente literare: „poeta nu se lasă atrasă de arhetipuri literare demodate”, preferă „o traiectorie în balans între modernism și postmodernism” (Florian Copcea)15; unelte poetice detectate: „ludicul, umorul, ironia, hibridizarea limbajelor... livrescul” (Delia Muntean)16.

Traducerea sonetelor eminesciene este o „reușită”. Măsura, ritmul, alternanța rimelor, imagistica ca și semnificațiile profunde ale sonetelor, au fost redate atât fidel cât și creator de către o traducătoare experimentată și sensibilă” (Ioan Lascu)17.

Toate volumele de poezii, precum și un microroman sunt în ediție bilingvă. ”Propria-i transpunere în limba franceză demonstrează puterea sa creativă, fiind de fapt o rescriere, o echivalare a liricii sale în alți parametri spirituali.” (Paul Aretzu)18


BIBLIOGRAFIE (selectiv)

În volume:

Șalapa, Dan, Filoverba. Repere critice, vol. II, editura Singur, p. 53-61;, 2015. Reluare în Filoverba Antologie, editura Singur, 2017; Filoverba. Repere critice, vol. IV, editura Singur, p. 97-106, 2016. Reluat în Repere critice. Antologie, vol. II, editura Hoffman, 2020; Filoverba. Repere critice, vol. V, editura Singur, p 128- 137, 2019;

Munteanu Delia, Poezia de lângă noi, editura Grinta, Cluj-Napoca, p.35-40, 2021;

Buciumeanu, Dan Sebastian, Surâsul cronicilor, Autori severineni, editura Autograf mgm, Craiova, 2021;

Copcea, Florian, Scurtă istorie a poeziei contemporane din Oltenia, editura Hoffman, Caracal, p. 32-42, 2023;

Copcea, Florian, Dicționarul de azi din Oltenia (A-E), editura Hoffman, Caracal, p.73-75, 2023.

Copcea, Florian, Scurtă istorie a poeziei contemporane din Oltenia, vol. II, editura Hoffman Educațional, 2024.

In periodice:

Dan Buciumeanu, Sub semnul Muzei Filologia, „Stihuri în ritm de voie. Mon propre rythme, Brumar, în Amfitrion. Revistă de cultură sub egida Uniunii scriitorilor din România, nr. 77, iunie, 2015;

Victor Rusu, Un gaop liric cu „Caii Roz” ai Emanuelei Bușoi, în Noul Literator, Craiova. Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, nr.30, p.55, 2015;

Florian Copcea, O poetă cu vocație, Emanuela Bușoi, cronică la „Caii Roz/ Les chevaux roses” în Ramuri, revistă a Uniunii Scriitorilor din România, Craiova, nr.12, p.14, 2018;

Victor Atanasiu, Ilustra soră a unui mare rege (I). Cronică la volumul „Etos feminin în Heptameronul Margaretei de Navarra”, în Curtea de la Argeș, nr.10, p.20-21, 2018, Ilustra soră a unui mare rege (II), în Curtea de la Argeș, nr.1, p. 22-23, 2019;

Maria Bologa, Nu te duce în Marolles („Parfum de insulă”), în Actualitatea literară. Apare sub egida Uniunii scriitorilor din România, Lugoj, nr.87, p.17, 2018;

Gelu Negrea, Elegie la țărmul insulei uitate, („Parfum de insulă”), cronică, Neuma. Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, Cluj, nr.1-2, p.63, 2019;

Delia Felicia Muntean, Leandri, aburi de cafea la nisip și „comori dernier cri”, („Parfum de insulă”) cronică în Nord Literar. Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, Baia Mare, nr 4,aprilie, p.10, 2019;

Zenovie Cârlugea, Scriitori severineni de azi, „Parfum de insulă/Parfum d'île”, Portal-Măiastra, nr.2, p.20, 2022;

Florian Copcea, Poetica văzului în discursul Emanuelei Bușoi, „A treia privire/ le troisième regard”, Ramuri. Revistă a Uniunii Scriitorilor din România, nr.22, p.8, 2022;

Zenovie Cârlugea , O voce poetică autentică, pe deplin exprimată: Emanuela Bușoi „O sută și una de poezii ”, Portal-Măiastra, nr.4, 2022;

Julien Caragea, Sensibilitate modernă și farmec retro în Mozaicul, Craiova, nr.6-7, 2023;

Zenovie Cârlugea, Florile de dincolo (Emanuela Bușoi), Vatra Veche, nr.4, p.33-34, 2023

Note[modificare]

^1 2 9 10  Biobibliografie de Nicu Ciobanu, în Emanuela Bușoi, O sută și una de poezii, Editura Academiei Române p.11-14,    

   ^3 Emanuela Bușoi, Les proverbes des Roumains, by I.C. Hințescu. Edited by Constantin Negreanu and Ion Bratu. Preface by I.C.Chițimia, Timișoara: Editions Facla, 1985, in Proverbium, 4 (1987), Ohio State University,

  ^ 4 Emanuela Bușoi, Ștefan Odobleja et la pédagogie cybernétique, în News Letter, Cybernetics Academy Odobleja, Lugano, 13/ 1987,

  ^ 5 Emanuela Bușoi, Florile de dincolo/ Les fleurs de l’au-delà, édition bilingue, édition II révisée,   editura Aius, Craiova, 2022;

  ^ 6 Volum colectiv Dr. Ștefan Odobleja în publicistica vremurilor, 405 p.,editura Publicitaria,  București 2020, p.46-50.

   ^7 Prin ordinul nr.5135 din 18 iunie 1983

    ^ 8 Conform Regulament din 23 octombrie 2006 privind acordarea de distincții și premii personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat. Emitent Ministerul Educației și Cercetării, publicat în Monitorul Oficial, nr.90 din 5 februarie 2007

11. Daniel Cristea-Enache, prezentare, coperta a IV-a a volumului A treia privire/ Le troisième regard, editura Brumar, Timișoara, 2021;

12. Zenovie Cârlugea O voce poetică autentică, pe deplin exprimată: Emanuela Bușoi: O sută și una de poezii (Editura Academiei Române, București, 2022, 158p.), în revista Portal Măiastra, nr.4, Târgu Jiu, 2023;

13; 18. Paul Aretzu, Undele secundele, vol. Caii roz/ Les Chevaux roses, ediție bilingvă, Brumar, Timișoara, 2017, în Hyperion, nr. 11, p.43, 2020;

14. Angela Mamier Nache, prezentare, coperta a IV-a, vol. Parfum de insulă/ Parfum d'île, ediție bilingvă, editura Brumar, 2018;

15. Florian Copcea, O poetă cu vocație, în revista Ramuri, nr.12, p. 14, 2018;

16. Delia-Felicia Muntean, În căutarea insulei uitate, în Nord Literar, Baia Mare, nr,4, p.10, aprilie, 2019;

17. Ioan Lascu, prezentare, coperta a IV-a, vol. Mihai Eminescu, Sonnets/ Sonete. Traducere și cuvânt introductiv, Emanuela Bușoi, editura Aius, Craiova, 2020

Legături externe[modificare]

https://www.literaturadeazi.ro > emanuelabusoi

https://www.usrcraiova.ro > membri

https://www.ideeaeuropeană.ro > emanuelabusoi

https://uzpr.ro >9 >March > 2023

https://www.editie.ro > index.php


This article "Emanuela Bușoi" is from Wikipedia. The list of its authors can be seen in its historical and/or the page Edithistory:Emanuela Bușoi. Articles copied from Draft Namespace on Wikipedia could be seen on the Draft Namespace of Wikipedia and not main one.



Read or create/edit this page in another language[modificare]