Emanuela Bușoi
Eroare Lua în Modul:Wikidata la linia 1308: attempt to index field 'wikibase' (a nil value) Emanuela Bușoi (Eroare Lua în Modul:Wikidata la linia 854: attempt to index field 'wikibase' (a nil value)) este o scriitoare și traducătoare română, membră a Uniunii Scriitorilor din România, filiala Craiova.[1]
Biografie[modificare]
Emanuela Bușoi s-a născut în 3 septembrie 1951, în comuna Corlățel, județul Mehedinți, la șapte kilometri distanță de orașul Vânju Mare. Părinții, Mocioalcă Emanoil și Mocioalcă Lucia, au fost profesori de limba română, respectiv de biologie, în comuna Corlățel, apoi în orașul Drobeta Turnu Severin1.
În ziua de Rusalii (1951), atât bunicii din partea mamei, cât și bunicul din partea tatălui, sunt deportați în Bărăgan, unde stau cinci ani. Îi urmează și părinții Emanuelei, care, împreună cu fiica lor, se stabilesc pentru un an în comuna Coșereni2. La vârsta de șase ani a urmat cursurile Școlii primare din comuna Corlățel, apoi, în urma mutării părinților în orașul Drobeta Turnu Severin, a continuat studiile gimnaziale la Școala Nr.1 și la Școala Nr. 9. În toamna anului 1965 a început cursurile liceale la renumitul Liceu „Traian”, amintit și de I.L. Caragiale în schița „Un pedagog de școală nouă”. A absolvit cursurile Liceului „Traian” din Drobeta Turnu Severin. După bacalaureat, a susținut examenul de admitere la Facultatea de Filologie, secția franceză-română; curs de zi, în cadrul Universității Babeș- Bolyai din Cluj-Napoca.
S-a căsătorit în 1974 cu Mihai Bușoi, inginer electronist.
A activat ca profesoară titulară la catedra de limba franceză de la liceul „Traian”, Drobeta Turnu Severin în perioadele: 1974-1985; 2000-2009. A deținut funcțiile de director la Școala Constantin Negreanu (fostă Școala nr.9), de director educativ la Colegiul Național „Traian”, șef de catedră la același Colegiu și profesor metodist în cadrul Inspectoratului Școlar Județean. A scris articole de specialitate apărute în Revista de pedagogie și în Școala Mehedințului, din care semnalăm Idei pedagogice în opera lui Ștefan Odobleja), în revista Proverbium3 din Ohio State University a apărut articolul Les proverbes des Roumains. By I.C Hințescu, iar în Neys Letter din Lugano a publicat Ștefan Odobleja et la pédagogie cybernétique4.
Traduce împreună cu alți colegi de la catedra de limbi străine a Colegiului Național „Traian” La psychologie consonantiste, de Ștefan Odobleja, iar traducerea a fost depusă la Inspectoratul Școlar. Figura lui Ștefan Odobleja va fi evocată mai târziu, în microromanul Florile de dincolo/ Les fleurs de l’au-delà5. Articole despre opera lui Ștefan Odobleja vor fi publicate în reviste de specialitate, Școala Mehedințului, 1979, Revista de pedagogie, 1979, dar și în volumul colectiv, Dr. Ștefan Odobleja în publicistica vremurilor6.
În baza prevederilor Statutului personalului didactic Ministerul Educației și Invățământului a primit Titlul de „Profesor Evidențiat”, 1983.7
Ca membră a catedrei de limbi moderne s-a implicat în desfășurarea de programe comune cu liceul „Pierre Mendès-France”, în cadrul proiectul de parteneriat cu liceul din Vitrolles, în 1990.
În 2007, a obținut Diploma „Gheorghe Lazăr”, clasa I8, acordat de Ministerul Educației și Cercetării în 2006. Ca urmare a unei foarte bune activități profesionale i s-a acordat Gradația de merit (2001-2005) și Gradația de merit (2005-2009)9. Proiectul care a definit-o și care s-a desfășurat de-a lungul mai multor ani a fost organizarea claselor bilingve. Eforturile pentru ca aceste clase să funcționeze fără întrerupere de la înființarea primelor clase bilingve în România s-au materializat în faptul că mulți absolvenți au obținut dublul atestat de limba franceză, eliberat atât de Ministerul Învățământului, cât și de Ambasada Franței10.
Are doi copii, Cristian-Silviu Bușoi, medic, europarlamentar și Mihaela Bușoi, profesoară.
Activitate literară[modificare]
Emanuela Bușoi a debutat literar în 2013, cu placheta de versuri Tapiserii medievale/ Tapisseries médiévales, publicată în ediție bilingvă. De atunci, a continuat să publice versuri, dar și proză, precum și traduceri în limba franceză. Activitatea sa literară i-a adus recunoaștere prin premiile ce i-au fost acordate.
Premii[modificare]
Premiul Eminescu pentru poezie și traducere, acordat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Craiova și Fundația Culturală Lumina, Drobeta Turnu Severin, 16-18 noiembrie 2018,
Festivalul de literatură „Sensul iubirii”; Diploma de excelență, Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Filologie, pentru promovarea culturii naționale și cu ocazia desfășurării Festivalului Internațional de Poezie ”Mihai Eminescu”, ediția a XXVIII-a, Drobeta-Turnu Severin, ianuarie, 2018.
Diplomă de excelență pentru traducere: Mihai Eminescu, Festivalul transfrontalier de poezie „Porni Luceafărul”, ediția a VIII-a, 15 iunie 2020, Drobeta Turnu Severin;
Premiul „Eminescu” pentru promovarea operei eminesciene, Festivalul Transfrontalier de literatură „Mihai Eminescu”, 14-15 iunie, 2023;
Premiul „PAMFIL ȘEICARU”, Festivalul Internațional de Literatură, „MIHAI EMINESCU”, ediția a XXXIV-a/ 14-16 ianuarie 2024, Drobeta-Turnu Severin, Băile Herculane, ianuarie 2024.
Opera[modificare]
- Tapiserii medievale / Tapisseries médiévales, ediție bilingvă, Damira, 2013 (versuri);
- Florile de dincolo / Les fleurs de l’au-delà, ediție bilingvă, Timișoara, 2013 (microroman);
- Stihuri în ritm de voie / Mon propre rythme ediție bilingvă, Brumar, Timișoara, 2015 (versuri);
- Spre Gibraltar..., editura Singur, Târgoviște, 2015 (note de călătorie, traduceri, versuri);
- Etos feminin în Heptameronul Magaretei de Navarra, Editura Eminescu, București, 2016 (studiu literar);
- Caii roz / Les chevaux roses, ediție bilingvă, Brumar, Timișoara, 2017 (versuri);
- Parfum de insulă / Parfum d’île, ediție bilingvă, Brumar, Timișoara, iulie 2018, (versuri);
- A treia privire / Le troisième regard, ediție bilingvă, Timișoara, Brumar, 2021 (versuri);
- Florile de dincolo / Les fleurs de l'au-delà, édition bilingue, édition II révisée, Editura Aius, Craiova, 2022;
- O sută și una de poezii, antologie, Editura Academiei Române, București, 2022;
- Sonete emanueliene, Sonnets emmanuelins, Cuvânt înainte de Zenovie Cârlugea, Editura Aius, Craiova, 2023.
- O sută și una de poezii, Editura Academiei Române, 2023, eBook
- Metamorfoze / Métamorphoses, ediție bilingvă, coperta a IV-a: text semnat de criticul literar Daniel Cristea Enache, Editura Aius, Craiova, 2024.
Traduceri în limba franceză[modificare]
- Ioan Baba, Amicus animae dimidium, Damira, Drobeta-Turnu-Severin, 2016;
- Nicu Ciobanu, Dialectica iubirii, Damira, Drobeta-Turnu-Severin, 2016;
- Cotraducător în limba franceză, alături de versiuni în engleză, spaniolă, sârbă și suedeză: Ioan Baba,7- poezii, Grafix, Craiova, 2017Ș
- Mihai Eminescu, Sonnets / Sonete. Traducere și studiu introductiv: Emanuela Bușoi, Editura Aius, Craiova, 2020.
Prezență în antologii[modificare]
- Un sentiment numit România 100 de ani - 100 de poeme, Singur, 2018
- Row of masks, Buzău, 2020;
- Emanuela Bușoi, Baki Ymeri, Razele cuvintelor mele / Rrezet e fjalëve të mia, Amanda Editura Verlag, București, 2020;
- Poteci, antologie de proză, Editura Colorama, Cluj-Napoca, 2021;
- Baki Ymeri, Emanuela Bușoi, Varujan Vosganian, Mihai Firică, Camelia Radulian, Pentagrame Lirice/ Pentagrama Lirike (antologji poetikea - antologie poetică), Editura Amanda Edit Verlag, București, 2022;
- Antologii prilejuite de organizarea Festivalului Internațional de literatură „Mihai Eminescu”, Lumina; Grafix (2014-2023).
Aprecieri critice[modificare]
Discursul liric al Emanuelei Bușoi surprinde aspecte precum maturiatatea poetică, o structură de profunzime a discursului bilingv, cu detalii ce reflectă o poetă „pe deplin formată”.[2] Același critic remarcă și caracterul umanist al operei ei poetice, marcat de empatie și solidaritate, prin care asociază „profunzimea meditației moral-filozofice cu detaliul existențial-biografic”. Referindu-se la volumul Metamorfoze, o recunoaște drept o poetă ce acordă atenție prezentului istoric și dramelor umane ancorate în acest prezent.
Un alt critic recunoaște amprenta personală a scriitoarei în creația literară, prin elemente specifice și ușor recognoscibile, care conferă o valență poetică aparte.[3] Potrivit lui Paul Aretzu, poezia Emanuelei Bușoi abundă în idei filosofice și exprimări existențiale cu scopul de a reda o oglindire alegorică a sinelui liric. El acordă încredere puterii sale creative prin care rescrie imagini poetice românești în limba franceză, atât prin volumele de versuri, cât și printr-un microroman.[4] Fără a se dedica unui singur stil literar, poeta reușește să pondereze dozele de modernism și postmodernism.[5]
BIBLIOGRAFIE (selectiv)
În volume:
Șalapa, Dan, Filoverba. Repere critice, vol. II, editura Singur, p. 53-61;, 2015. Reluare în Filoverba Antologie, editura Singur, 2017; Filoverba. Repere critice, vol. IV, editura Singur, p. 97-106, 2016. Reluat în Repere critice. Antologie, vol. II, editura Hoffman, 2020; Filoverba. Repere critice, vol. V, editura Singur, p 128- 137, 2019;
Munteanu Delia, Poezia de lângă noi, editura Grinta, Cluj-Napoca, p.35-40, 2021;
Buciumeanu, Dan Sebastian, Surâsul cronicilor, Autori severineni, editura Autograf mgm, Craiova, 2021;
Copcea, Florian, Scurtă istorie a poeziei contemporane din Oltenia, editura Hoffman, Caracal, p. 32-42, 2023;
Copcea, Florian, Dicționarul de azi din Oltenia (A-E), editura Hoffman, Caracal, p.73-75, 2023.
Copcea, Florian, Scurtă istorie a poeziei contemporane din Oltenia, vol. II, editura Hoffman Educațional, 2024.
In periodice:
Dan Buciumeanu, Sub semnul Muzei Filologia, „Stihuri în ritm de voie. Mon propre rythme, Brumar, în Amfitrion. Revistă de cultură sub egida Uniunii scriitorilor din România, nr. 77, iunie, 2015;
Victor Rusu, Un gaop liric cu „Caii Roz” ai Emanuelei Bușoi, în Noul Literator, Craiova. Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, nr.30, p.55, 2015;
Florian Copcea, O poetă cu vocație, Emanuela Bușoi, cronică la „Caii Roz/ Les chevaux roses” în Ramuri, revistă a Uniunii Scriitorilor din România, Craiova, nr.12, p.14, 2018;
Victor Atanasiu, Ilustra soră a unui mare rege (I). Cronică la volumul „Etos feminin în Heptameronul Margaretei de Navarra”, în Curtea de la Argeș, nr.10, p.20-21, 2018, Ilustra soră a unui mare rege (II), în Curtea de la Argeș, nr.1, p. 22-23, 2019;
Maria Bologa, Nu te duce în Marolles („Parfum de insulă”), în Actualitatea literară. Apare sub egida Uniunii scriitorilor din România, Lugoj, nr.87, p.17, 2018;
Gelu Negrea, Elegie la țărmul insulei uitate, („Parfum de insulă”), cronică, Neuma. Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, Cluj, nr.1-2, p.63, 2019;
Delia Felicia Muntean, Leandri, aburi de cafea la nisip și „comori dernier cri”, („Parfum de insulă”) cronică în Nord Literar. Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, Baia Mare, nr 4,aprilie, p.10, 2019;
Zenovie Cârlugea, Scriitori severineni de azi, „Parfum de insulă/Parfum d'île”, Portal-Măiastra, nr.2, p.20, 2022;
Florian Copcea, Poetica văzului în discursul Emanuelei Bușoi, „A treia privire/ le troisième regard”, Ramuri. Revistă a Uniunii Scriitorilor din România, nr.22, p.8, 2022;
Zenovie Cârlugea , O voce poetică autentică, pe deplin exprimată: Emanuela Bușoi „O sută și una de poezii ”, Portal-Măiastra, nr.4, 2022;
Julien Caragea, Sensibilitate modernă și farmec retro în Mozaicul, Craiova, nr.6-7, 2023;
Zenovie Cârlugea, Florile de dincolo (Emanuela Bușoi), Vatra Veche, nr.4, p.33-34, 2023
Note[modificare]
- ↑ „Bușoi Emanuela | USR Craiova”. www.usrcraiova.ro. Accesat în 2024-08-23. Verificați datele pentru:
|access-date=
(ajutor)Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content. - ↑ Cristea-Enache, Daniel, critică inclusă în volumul A treia privire / Le troisième regard, autor Emanuela Bușoi, Timișoara, Editura Brumar, 2021.
- ↑ Cârlugea, Zenovie. „O voce poetică autentică, pe deplin exprimată: Emanuela Bușoi: O sută și una de poezii” (Editura Academiei Române, București, 2022), în Revista Portal Măiastra, nr. 4, Târgu Jiu, 2023.
- ↑ Aretzu, Paul. „Undele secundele”, critică la volumul Caii roz / Les Chevaux roses, ediție bilingvă, Timișoara, Editura Brumar, 2017, publicată în Hyperion, nr. 11, p. 43, 2020.
- ↑ Copcea, Florian. „O poetă cu vocație”, în revista Ramuri, nr. 12, p. 14, 2018.
^1 2 9 10 Biobibliografie de Nicu Ciobanu, în Emanuela Bușoi, O sută și una de poezii, Editura Academiei Române p.11-14,
^3 Emanuela Bușoi, Les proverbes des Roumains, by I.C. Hințescu. Edited by Constantin Negreanu and Ion Bratu. Preface by I.C.Chițimia, Timișoara: Editions Facla, 1985, in Proverbium, 4 (1987), Ohio State University,
^ 4 Emanuela Bușoi, Ștefan Odobleja et la pédagogie cybernétique, în News Letter, Cybernetics Academy Odobleja, Lugano, 13/ 1987,
^ 5 Emanuela Bușoi, Florile de dincolo/ Les fleurs de l’au-delà, édition bilingue, édition II révisée, editura Aius, Craiova, 2022;
^ 6 Volum colectiv Dr. Ștefan Odobleja în publicistica vremurilor, 405 p.,editura Publicitaria, București 2020, p.46-50.
^7 Prin ordinul nr.5135 din 18 iunie 1983
^ 8 Conform Regulament din 23 octombrie 2006 privind acordarea de distincții și premii personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat. Emitent Ministerul Educației și Cercetării, publicat în Monitorul Oficial, nr.90 din 5 februarie 2007
This article "Emanuela Bușoi" is from Wikipedia. The list of its authors can be seen in its historical and/or the page Edithistory:Emanuela Bușoi. Articles copied from Draft Namespace on Wikipedia could be seen on the Draft Namespace of Wikipedia and not main one.