Magdalena-Adelina (Mădălina) Rădulescu

De la EverybodyWiki Bios & Wiki
Fișier:Magdalena-Adelina (Mădălina) Rădulescu, Fotografie Diploma "IATC", 06.1968.jpg
Actrița Magdalena-Adelina (Mădălina) Rădulescu, Fotografie Diploma Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică "Ion Luca Caragiale" ("IATC") București, Promoția 1968

Magdalena-Adelina (Mădălina) Rădulescu, (* 21 noiembrie 1944, București), este o actriță română rămasă necunoscută, din păcate, deși ar fi trebuit să facă o "carieră" mare, dacă n-ar fi trebuit să-și părăsească țara în 1970, din cauza "Securității", fiind urmărită, șicanată, amenințată și șantajată să lucreze pentru aceasta, doar pentru că a cunoscut un inginer neamț din RFG, care venise la Săvinești, să mărească fabrica, pe când Mădălina Rădulescu fusese tocmai repartizată la "Teatrul Tineretului" din Piatra Neamț.

Biografie[modificare]

Provenind dintr-o familie de intelectuali, a conștiinței, disciplinii, silinței și voinții dezvoltate de părinții săi, în urma pagubelor suferite, dar și a experiențelor de viață facute de acești copii de la țară, în Primului Război Mondial, tatăl fiind economist, absolvent al "Academiei Comerciale" interbelice din București, cunoscută ca "Academia de Studii Economice" (ASE), dar și doi ani de "Conservator", iar mama sa, Dumitra Rădulescu, profesoară cu "capacitatea", adică al doilea examen de stat, din 1933. Și pentrucă mama Mădălinii a crezut în educație, aceasta a fost trimisă la "Școala Germană" din Centrul Bucureștilor, astăzi "Colegiul German Goethe", pe care a urmat-o 11 ani, începând din 1950, toate materiile fiind predate în limba germană, ca "limbă maternă"..., la care în clasa a V-a, de la 10 ani, s-a adăugat limba rusă, după "moda timpului", în care tot ce era sau venea din "Uniunea Sovietică", era bun, trebuia urmat, învățat și mai ales slăvit!... Nu că învățatul unei limbi străine, oricare ar fi ea, ar fi ceva rău, dar era limba ocupatorilor, și suprimatorilor, totul fiind făcut cu "forța"... De mică ea a fost trimisă însă și la "Școala de Balet" particular a cunoscutei balerine Elena Penescu Liciu, din str. Braziliei nr. 19, ostracizată și ea, săraca, tot din motive "politice", precum atâțîa alții, în timpurile acelea de groază..., pe care a urmat-o timp de 9 ani, dându-i-se și vreo doi-trei ani ore particulare de pian.

La "Școala Germană" din București, se forma după clasa a VII-a, adică după "Școala medie", doar o singură clasă de liceu. Nu exista deci o secție "umană" sau "reală" ca atare, ca la celelalte școli, dar fiindcă erau mai mulți băieți, care vroiau să devină ingineri, s-a hotarât să se facă matematică, fizică și desen tehnic, ca la o secție "reală". Magdalena Rădulescu a beneficiat însă și de câteva ore de latină, timp de doi ani, la frumoasa "Școală din Deal" de la Sighișoara, unde erau trei clase paralele, locuind la Internatul german, de pe str. Ilarie Chendi nr. 59(?), unde a avut colegi și a cunoscut f. mulți sași din "Țara Bârsei" respectiv din Ardeal, între 1957-1959... La Liceu, se preda și puțină engleză, ca "limbă străină", dar era greu de găsit profesori de engleză, care să predea în limba germană... Oricum, această limbă n-o știa mai nimeni atunci, neexistând cărți, Televiziunea Română fiind în proces de înființare, dar oamenii neavând aparate, neavând bani să și le cumpere, acestea fiind și scumpe..., pe când nici nu se "visa", la computere, telefoane mobile, tablete sau internet, desigur..., când n-aveau voie nici să călătorească, sau să aibe contact cu străinii, "crima" pe care a săvârșit-o Mădălina Rădulescu, care avea să-i distrugă viața ... Era deci o limbă la fel de "moartă", ca și latina, fiindcă tot ceeace venea din "Occident", mai ales din Germania Federală "fascistă" și "nazistă", și desigur din America "capitalistă", "coruptă", "exploatatoare", "decăzută", cu toții desigur f. "periculos", limba română fiind doar limba țării...., școală pe care a absolvit-o cu o "Diplomă de Maturitate", "Bacalaureatul" de astăzi, în 1962. Ar fi putut să devină ingineră, pentrucă n-avea "probleme" cu matematica sau fizica, dar și-a dorit f. mult să devină actriță, având și fizicul, și conformația interioară, respectiv pregatirea exterioară, pentrucă i se dăduse această instruire bună. Îi plăcea arta și cultura, și cum nimic nu trece peste actul creației, a urmat această cale, dar "soarta" i-a fost potrivnică, din cauza "contemporanilor", a politicii duse de către state, si a "semenilor", care s-au pretat la tot felul de acte criminale, jumătate din această țară... A dat deci examen la faimosul Institut de Artă Teatrală și Cinematografică "Ion Luca Caragiale", prescurtat "IATC". Fiindcă existau însă f. mulți candidați, mai ales candidate, vreo 800, unde locurile sunt și mult mai puține, doar 12-14, pe an, pentru "fete", pe întreaga țară, precum sunt și rolurile în artă... "Probele practice" se dădeau la sfârșit de august, înaintea tuturor celorlalte facultăți, ca lumea să se poată orienta, și îndrepta, spre alte studii și materii... Și deși a luat toate probele, n-a intrat, fiindcă nu i s-a dat loc!?... Trebuia sa intre altele, cu "pile" mari..., fiice de generali, de miniștrii, de persoane cunoscute, sus puse, nomenclatură etc. În al doilea an, la fel, deși a avut o medie mai mare, dar a trebuit sa intre d.ex. Anișor, fiica Academicianului Andrei Oțetea și încă o alta... Atunci a făcut plângere la minister, cerând sa vadă notele la lucrările scrise, fiindcă cele practice fuseseră publicate. I s-a răspuns, că lucrările ar fi fost arse, și deci nu s-ar mai putea face dovada..., dar să vină la anul, că v-a intra!... Și așa a fost..., însa care i-a fost mirarea, când după trei săptămâni, a văzut-o pe Daniela Anencov, ca studentă, care nici măcar nu participase la examene!???... Aceasta căzuse în anul anterior, dar fusese învățată, să intre la "Institutul 'Maxim Gorki'", și să se transfere apoi cu Locul, la... ARTĂ!!!???... Între 1962-1964, în "așteptarea" unui Loc la "Teatru", a Magdalena fost doi ani, balerină și prezentatoare, la "Ansamblul Artistic al Armatei". Primi doi ani la "IATC" sunt eliminatorii, dacă nu faci față... Fiindcă materiile "teoretice", de cultură generală, se făceau la modul serios, cu profesorii de la Universitate, te puteai transfera la Filologie, dând diferențe fără să pierzi anul... În "Institut", începând din anul III, a jucat mai multe roluri, Clitemnestra într-o Scenă din "Orestia" de Eschil, Felicia în "Bădăranii" de Carlo Goldoni, Caterina de Valois în "Henric al V-lea" de Shakespeare, care s-a jucat la Studioul studențesc "Cassandra" din Str. Franceză nr. 9..., dar și Vera în "Micii Burghezi" de Maxim Gorki. Examenul de Stat cu Rolul principal Grușenka din "Frații Karamazov", de Feodor Dostoievski, a avut loc cu public, tot la "Cassandra". Din păcate nu s-a gândit nimeni, să facă o poză, iar dacă există vreuna, cine știe cine a facut-o respectiv, pe unde se află... La examenul de absolvire a "IATC"-ul din 1968, altă "surpriză". N-a avut voie să aibe 10 la "meserie", ca sa iasă Aimée Iacobescu "Șefă de Promoție". Mădǎlina Rădulescu a fost martoră când Aimée Iacobescu a intrat la Repartiție cu avocatul, cerând direct "Teatrul Național", unde orișice actor ar vrea sa ajungă, fiind prima scenă a țării... Nu numai ea, dar și Fratele ei geamăn a intrat direct la "TNB", precum și alți colegi, care lucrau pentru "Securitate"... Mădǎlina Rădulescu a fost cerută și repartizată la - pe atunci f. faimosul "Teatru al Tineretului" din Piatra Neamț. Acolo "Destinul" și-a luat avântul...

Teatru[modificare]

Arhiva "Teatrul Tineretului" Piatra Neamț

Vezi și[modificare]

Dumitra Rădulescu

Magdalena Möller, https://www.imdb.com/name/nm4149857/

Articol Ziarul "Libertatea" din 27.01.2020

https://www.libertatea.ro/stiri/destinul-magdalenei-moller-actrita-chinuita-de-sotul-neamt-urmarita-de-securitate-in-romania-si-lasata-fara-identitate-in-rfg-2865616


This article "Magdalena-Adelina (Mădălina) Rădulescu" is from Wikipedia. The list of its authors can be seen in its historical and/or the page Edithistory:Magdalena-Adelina (Mădălina) Rădulescu. Articles copied from Draft Namespace on Wikipedia could be seen on the Draft Namespace of Wikipedia and not main one.