Silviu N. Dragomir
Eroare Lua în Modul:Wikidata la linia 1308: attempt to index field 'wikibase' (a nil value)
Silviu N. Dragomir (n. 4 octombrie 1930, Roman – d. 21 noiembrie 2022, București) a fost un publicist, cercetător și colecționar român[1], având contribuții în filatelie[2][3], cartofilie, istorie, enigmistică, megalitologie și dacistică.
Viața[modificare]
S-a născut în 4 octombrie 1930 la Roman, ca fiu al marelui colecționar ing. Kiriac Dragomir (1910-1999), „cel mai mare filatelist al nostru, cunoscut și sub apelativul de Patriarhul filateliei românești”[4]. De la tatăl său avea să moștenească pasiunea pentru efecte poștale.
A urmat școala primară în Roman, la liceul teoretic „Roman Vodă” (primele șapte clase), după care - din cauza convingerilor sale politice - a fost întemnițat un an[5] - minor fiind a cunoscut penitenciarele Roman, Văcărești și Târgușor -, terminând studiile medii la Liceul „Dimitrie Cantemir” și studiile superioare la „Institutul Politehnic din București”. A lucrat până la pensionare în cadrul IPROMET, institut de proiectări în metalurgie.
Printre altele a fost președinte executiv al Societății Cultural-Științifice „Getica”[6][7].
Activitate publicistică[modificare]
La începutul anilor ’60 a propus publicarea unei monografii a orașului natal, Roman, lucrare respinsă datorită trecutului de deținut politic. Până în 1989 a publicat doar articole separate în periodice de importanță redusă (ziare, reviste culturale, almanahuri).
A fost unul dintre pionierii și popularizatorii autohtoni ai „sculpturilor megalitice”, stânci cu forme antropo- și zoomorfe răspândite în munții României și despre care se susține, mai mult sau mai puțin întemeiat, că ar avea o origine antropică. Megaliți și nu numai (ediție manufacturieră, 1985) „a fost prima lucrare generalistă și de sine stătătoare despre megaliții și microliții din România -, având astfel și o valoare istorică de pionierat”[8].
După 1990, a fost angajat redactor la ziarele Dreptatea (aprox. 200 de articole), România (aprox. 10 articole), Dracula (aprox. 30 de articole), Cotidianul (aprox. 1000 de articole), România Liberă (aprox. 100 de articole), iar apoi a devenit analist politic la Luceafărul Românesc din Montreal (aprox. 100 de articole)[9].
Ecouri și critică[modificare]
„S-ar zice că în dl. Silviu N. Dragomir o severă cerință a științificei precizii luptă eroic cu un zburdalnic, imprevizibil joc al imaginației cu schimbătoare victorii și anotimpuri, de unde ispititoarea concluzie că anume de o asemenea manieră conviețuind, contrare tendințe construiesc un eu complex. Așa sau altfel, o vie curiozitate caracterizează starea cercetătorului, între ce este solid, palpabil, ne mișcat sub priviri și ascunsul din partea de umbră. Precum îi și zicea Hamlet confidentului său: «Se-ntâmplă în lumea aceasta Horațio, lucruri la care nu se gândesc filosofii»”[10] - Barbu Cioculescu.
„Un asemenea poet, simțitor la miracole, gata să arate locul unde a rămas pecetea acestora și temeiul lor este domnul Silviu N. Dragomir. Neobosit călător pe drumurile țării, îndrăgostit de istorie și iscoditor de adevăruri ascunse, nebănuite, uitate și câteodată respinse, dacă nu chiar puse sub semnul îndoielii de către istorici… A da contur și relief cu precădere acelor imagini pe care timpul trudește să le șteargă, iar civilizația să le distrugă, în marșul ei nivelator, înseamnă a-ți asuma un risc pe care scriitorul nu l-a ocolit. De aceea și-a și prezentat demonstrațiile însoțite de o bogată bază ilustrativă, cu unele documente unicat, dacă nu foarte rare”[11] - Barbu Cioculescu.
„Cercetător și scriitor prolific, Silviu N. Dragomir aparține «vechii gărzi» care s-a ocupat de misterele, tainele și enigmele României. Deloc întâmplător, trei dintre cărțile sale poartă chiar aceste titluri. Mulți ani, cartea de față a circulat în mediul restrâns al «cunoscătorilor».”[12] - gen. bg. (rez.) dr. Emil Străinu.
„Primul romașcan care a cuprins într-o lucrare imagini despre Roman a fost Silviu N. Dragomir - «Ținutul Roman în iconografia vremii», apărută în 2004 -, un mare colecționar al țării”[13].
Operă[modificare]
- Megaliți & microliți, format samizdat, 1985
- Hipnotism și spiritism, ediție revizuită și adăugită de Silviu N. Dragomir după Cesare Lombroso, Editura Enmar, București, 1998, ISBN 973-98396-4-9
- Enigme în jurul nostru, Editura Enmar, București, 1998, ISBN 973-98396-1-4
- Mistere, Editura Enmar, București, 1998, ISBN 973-98396-3-0
- Taine, Editura Enmar, București, 1999, ISBN 973-98396-9-X
- Marea eclipsă, Editura Enmar, București, 1999, ISBN 973-98396-7-3
- Incursiuni în paranormal, Editura Enmar, București, 2000, ISBN 973-99489-1-X
- Controverse, Editura Enmar, București, 2001, ISBN 973-99489-6-0
- Românii din jurul României, coautor
- Ținutul Roman în iconografia vremii, 2004, ISBN 973-0-03020-0
- Amintiri din Piața Universității, Editura Enmar, București, 2004, ISBN 973-7850-01-7
- Din cartofilia românească. Vol. 1. Țăranul român în vechi cărți poștale ilustrate, cu Codrin Ștefănescu, Editura Arvin Press, București, 2006, ISBN 973-7849-47-7
- Din cartofilia românească. Vol. 2. Familia Regală în vechi cărți poștale ilustrate, cu Codrin Ștefănescu, Editura Arvin Press, București, 2007, ISBN 978-973-7849-93-9
- Istorii neelucidate, Editura Lucman, București, 2007, ISBN 978-973-723-223-6
- Istoria filateliei românești, ediție manufacturieră (vol. 1-4), București, 2000-2007
- Un București mai puțin cunoscut, Editura Lucman, București, 2008, ISBN 978-973-723-283-0
- Monografia mărcilor poștale românești. Vol. I. Mărcile poștale „Cap de bour”, cu ing. Kiriac Dragomir, Federația Filatelică Română, București, 2008
- Alte istorii neelucidate, Editura Lucman, București, 2010, ISBN 978-973-723-301-1
- Istoria Cartofiliei Românești, București, 2010, ISBN 978-973-0-08613-3
- Draculea - Istorii mai mult sau mai puțin elucidate, Editura Lucman, București, 2010, ISBN 978-973-723-314-1
- București - Orașul de odinioară, album-catalog, București, 2011, ISBN 978-973-0-10957-3
- Mistere din jurul nostru, Editura Lucman, București, 2012, ISBN 978-973-723-336-3
- Incursiuni în paranormal, ediția a II-a, Editura Enmar, București, 2013, ISBN 978-973-7850-17-1
- Album Regina Maria (Rêves et réalités), ediție bibliofilă alcătuită de Silviu N. Dragomir, Editura Blassco, București, 2013, ISBN 978-973-0-15041-4
- Argonauții & vikingii. („Popoarele Mării”) în spațiul traco-geto-dac, Editura Enmar, București, 2015, ISBN 978-973-7850-24-9
- Ciudățenii din țara noastră, Editura Blassco, București, 2016, ISBN 978-973-8968-63-9
- Istoria icoanelor, ediție îngrijită de Silviu N. Dragomir după Melchisedec Ștefănescu, episcop al Romanului, Editura Blassco, București, 2017, ISBN 978-973-8968-78-3
- Corespondența oficială Iuliu Maniu - Ion Antonescu, Editura Blassco, București, 2018, ISBN 978-606-8971-33-9
- Megaliți & microliți, ediția a II-a, Editura C.I.D., București, 2018, ISBN 978-606-94516-6-3
- Tipuri și meserii de odinioară în vechi cărți poștale ilustrate, cu Codrin Ștefănescu, Editura Printech, București, 2019, ISBN 978-606-23-0982-4
- Dibuiri în întuneric, nuvelă postumă după Ioan Al. Brătescu-Voinești, ediție completată cu contribuții de Silviu N. Dragomir, Vlad-Ionuț Musceleanu, Dragoș Manu, Editura Printech, București, 2020, ISBN 978-606-23-1136-0
- Ciudățenii din țara noastră, ediția a II-a, Editura Nobiscum Deus, București, 2021, ISBN 978-606-95225-5-4
- Istoria icoanelor, ediția a II-a, îngrijită și completată de Silviu N. Dragomir după Melchisedec Ștefănescu, episcop al Romanului, Editura Nobiscum Deus, București, 2021, ISBN 978-606-95225-7-8
- Un București mai puțin cunoscut, ediția a II-a, Editura Nobiscum Deus, București, 2022, ISBN 978-606-95225-9-2
- București. Orașul de altădată, Editura Nobiscum Deus, București, 2022, ISBN 978-606-95225-3-0
Note[modificare]
- ↑ Silviu N. Dragomir, „părintele” colecționarilor români: Un „Cap de bour” costă cât un apartament de lux în Capitală, ZCH NEWS, Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
- ↑ Istoria Cartofiliei Romanesti – Silviu N. Dragomir, Asociația Filateliștilor din Teleorman, Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
- ↑ Cristian Andrei Scăiceanu - Istoria mișcării filatelice din România, Editura Oscar Print, București, 2011, ISBN 978-973-668-272-8
- ↑ Ing. Kiriac Dragomir & familia. Mari colecționari, dar nu numai…, ediție îngrijită de Silviu N. Dragomir, Editura Blassco, București, 2018, p. 5, ISBN 978-973-8968-96-7
- ↑ Cicerone Ionițoiu - Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, întemnițați, uciși. Volumul 3: Dicționar D-E, lucrare revizuită de dr. Mihaela Andreiovici, Editura Mașina de Scris, București, 2002, p. 132 (PDF)Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
- ↑ Societatea Cultural-Științifică „Getica” - despre noi, Arhivat din original în , accesat în Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
- ↑ Societatea Cultural-Științifică „Getica” a sărbătorit 25 de ani de la înființare, Corespondențe Culturale - Ziar de reflecții culturale (Viena-București), , Arhivat din original în , accesat în Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
- ↑ Silviu N. Dragomir - Megaliți & microliți, ediția a II-a, Editura C.I.D., București, 2018, ISBN 978-606-94516-6-3
- ↑ Ing. Kiriac Dragomir & familia. Mari colecționari, dar nu numai…, ediție îngrijită de Silviu N. Dragomir, Editura Blassco, București, 2018, ISBN 978-973-8968-96-7
- ↑ Silviu N. Dragomir - Ciudățenii din țara noastră, Editura Blassco, București, 2016, ISBN 978-973-8968-63-9
- ↑ Silviu N. Dragomir - Istorii neelucidate, Editura Lucman, București, 2007, ISBN 978-973-723-223-6
- ↑ Silviu N. Dragomir - Megaliți & microliți, ediția a II-a, Editura C.I.D., București, 2018, ISBN 978-606-94516-6-3
- ↑ Istoria orașului, în mâinile unui tânăr romașcan, Ziarul de Roman, Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
Eroare Lua în Modul:Authority_control la linia 786: attempt to index field 'wikibase' (a nil value)
This article "Silviu N. Dragomir" is from Wikipedia. The list of its authors can be seen in its historical and/or the page Edithistory:Silviu N. Dragomir. Articles copied from Draft Namespace on Wikipedia could be seen on the Draft Namespace of Wikipedia and not main one.
