Vasile Roman
Eroare Lua în Modul:Wikidata la linia 1308: attempt to index field 'wikibase' (a nil value) Vasile Roman (Eroare Lua în Modul:Wikidata la linia 854: attempt to index field 'wikibase' (a nil value)) a fost un profesor și publicist român.
Biografie[modificare]
Vasile Roman s-a născut în casa familiei Grigore și Elena Roman, fiind al patrulea din cei șase copii. S-a căsătorit în anul 1955 cu Maria Nica, studentă la Facultatea de Pedagogie a Universității „Victor Babeș” din Cluj, originară din comuna Bogdănești – Fălticeni, județul Vâlcea. În urma acestui mariaj au rezultat doi copii: Octavian (inginer) și Cornelia (medic).[1] A avut, de-a lungul vieții, inițiative și realizări marcante ce au contribuit la dezvoltarea culturii vâlcene. A emis ipoteza potrivit căreia marșul revoluționar "Deșteaptă-te, române" s-a cântat pentru prima dată, oficial, la Râmnicu-Vâlcea, ipoteză devenită certitudine, fiind confirmată de Academia Română în anii 1968 și 1998. A inaugurat Muzeul Satului de la Bujoreni, având ca temă "Arhitectura populară vâlceană". A contribuit la înființarea unor noi muzee și case memoriale ("Nicolae Bălcescu", "Gheorghe Magheru", "Petrache Poenaru"). A creat Complexul muzeistic "Culele de la Măldărești". A contribuit la stimularea inițiativelor de cercetare și valorificare a creației populare din județul Vâlcea ("Hora costumelor", "Cocoșul de Hurez", "Învârtita dorului", "Cântecele Oltului" "Brâul de aur" etc.).
Studii[modificare]
A absolvit: cursurile școlii primare din satul natal (1934-1939), Liceul „Alexandru Lahovari” din Râmnicu-Vâlcea (1939-1948) și Facultatea de Istorie-Filologie a Universității „Victor Babeș” din Cluj.
Activitate profesională[modificare]
La 1 septembrie 1956, Vasile Roman a fost numit director adjunct al Școlii Medii nr. 2 (viitorul liceu „Vasile Roaită”) din Râmnicu-Vâlcea, iar la 15 septembrie 1958 a fost numit director adjunct al Școlii Medii nr. 1 (viitorul liceu „Nicolae Bălcescu”) din Râmnicu-Vâlcea. A fost desemnat inspector la Secția de Învățământ și Cultură a raionului Râmnicu-Vâlcea la 1 decembrie 1958, iar la 1 iulie 1959 a fost numit în funcția de șef al Secției Raionale de Învățământ și Cultură Râmnicu-Vâlcea.
Note[modificare]
- ↑ Roman, Vasile (). Mărturii și evocări: contribuții la istoria culturii vâlcene. Râmnicu-Vâlcea, Editura Almarom. p. 302, 303.Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
Bibliografie[modificare]
- În volume
- "Deșteaptă-te, române: Istoria unui cântec românesc". Ed. I,. Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 1999. 199 p.; Ed. a 2-a. Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2000. 197 p.; Ed. a 3-a. Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2001, 215 p.
- "Mărturii și evocări". Râmnicu-Vâcea, Editura Conphys, 2002, 280 p.
- În periodice
- Școli de lume nouă, în: "Albina", Anul 78, Seria II, Nr. 3 (1385), martie 1975, p. 2;
- Contribuția județului Vâlcea la civilizația românească, în: "Studii vâcene". Publicație de istorie și istoria culturii vâlcene, Nr. IV, Bălcești pe Topolog, 1980, p. 9-14;
- Ca într-o poveste de Sadoveanu, în: "Informația zilei", Râmnicu-Vâlcea, Anul II, nr. 108, 10 februarie 1993, p. 3;
- Ion Irimescu la Râmnicu Vâlcea. Prin statuia marelui voievod Mircea cel Bătrân, în: "Informația zilei", Anul II, nr. 122, 2 martie 1993, p. 2;
- Adevărul despre Imnul Național, în: "Jurnalul de Vâlcea", nr. 33, 28 august - 3 septembrie 1995, supliment 3;
- File din cronica Muzeului Arhitecturii Populare de la Bujoreni. Un sat - document, în: "Jurnalul de Vâlcea", nr. 38, 2 - 8 octombrie 1995, supliment 4;
- Povestea Imnului, în: "Curierul de Vâlcea", Anul IX, nr. 2145, 10 martie 1998, p. 5; nr. 2146, 10 martie 1998, p. 8;
- 150 de ani de când pe buzele românilor a înflorit "Deșteaptă-te, române", în: "Jurnalul de Vâlcea", nr. 163, 6-12 aprilie 1998, p. 8;
- Valul revoluțiilor, în: "Jurnalul de Vâlcea", nr. 166, 27 aprilie - 3 mai 1998, p. 2;
- Complexul Muzeal "Gheorghe Magheru", în: "Jurnalul de Vâlcea", nr. 169, 18 - 24 mai 1998, p. 2;
- Vâlcea pașoptiștilor, în: "Jurnalul de Vâlcea ", nr. 170, 25 - 31 mai 1998, p. 8;
- Florin Zamfirescu - un adolescent minune, în: "Jurnalul de Vâlcea", nr. 176, 6 - 12 iulie 1998, p. 2;
- Florin a impresionat o țară, în: "Jurnalul de Vâlcea", nr. 177, 13 - 19 iulie 1998, p. 5;
- Florin în Foișorul lui Mircea, în: "Jurnalul de Vâlcea", nr. 178, 20 - 26 iulie 1998, p. 2;
- Cântecele Oltului la a 30-a ediție. Alutus adună țara..., în: "Jurnalul de Vâlcea", nr. 179, 27 iulie - 2 august 1998, p. 5;
- Gheorghe Deaconu. Vocație și devenire, în: "Curierul de Vâlcea", Anul X, nr. 2496, 3 mai 1999, p. 3;
- Un sat - document: Muzeul Arhitecturii Populare din Bujoreni, în: "Povestea vorbei". Revistă trimestrială de cultură, anul II, nr. 1 (3), martie 2000, p. 20 (partea I); anul II, nr. 2 - 3, aprilie - septembrie 2000, p. 19 (partea a II-a);
- N. Ionescu-Dodo va fi distins cu Diploma de Onoare a Teatrului Național de Operetă din București, în: "Curierul de Vâlcea", Anul XII, nr. 3083, 30 martie 2001, p. 11.
This article "Vasile Roman" is from Wikipedia. The list of its authors can be seen in its historical and/or the page Edithistory:Vasile Roman. Articles copied from Draft Namespace on Wikipedia could be seen on the Draft Namespace of Wikipedia and not main one.
