Gabriel Drăgan (scriitor)
Gabriel Drăgan (n. 8 iunie 1904, Nicorești, Galați - 11 februarie 1981, Nicorești) a fost un prozator și poet român.[1]
Biografie[modificare]
Gabriel Drăgan s-a născut în anul 1904. El provine dintr-o familie de țărani. A urmat școala primară în satul natal iar liceul la Focșani si Piatra Neamț. A absolvit în anu 1929 Facultatea de Litere si Filosofie din București.
A fost profesor, printre altele la Dumbrăveni și Aiud.
Carieră literară[modificare]
A debutat în anul 1923 cu versuri în ziarul "Reformatorul" din Piatra Neamț. Între anii 1923 și 1924 este redactor la "Telegraful" din acelasi oraș, unde editeaza si revista "Freamatul" (1925-1927) și "Reacțiunea literară"(1933-1935). Autor al unei "Istorii ci literaturii romane" (1936), simplă compilație pentru examenul de bacalaureat. A ingrijit ed. din V. Alecsandri, M. Kogâlniceanu.
Creația literară[modificare]
Plecînd de la întruchiparea ideii naționale în scrisul si acțiunea marilor doctrinari politici, Gabriel Dragan realizează o semnificativă panoramă a "Forțelor naționalismului creator" (1937), indicând „factorii de evoluție si evenimentele determinante". Lucrarea e însă ratată sub raportul interpretarii, din pricina unor vizibile carențe in domeniul istoriei și al filosofiei istoriei.
Nu altfel stau lucrurile cu "Istoria literaturii române" (1936), lipsită de o viziune unitară, de ansamblu, si fără putere de sinteză critică. Scriitorii agreați de Gabriel Drăgan (inclusiv Galaction, Rebreanu, Ionel Teodoreanu, V. Eftimiu s.a.) sînt în mod abuziv afiliați samănătorismului, in vreme ce Arghezi", L. Blaga, E. Lovinescu, Perpessicius s.a. sînt amendați pentru a fi promovat tendințele modernismului - „curent de abstracțiuni si de bizarerii cerebrale voite", facând „apologia instinctelor joase".
Notabilă ramîne, din intreaga activitate a lui Gabriel Drăgan, o singura carte: romanul "Pe frontul Mărășești învie morții (1934), inspirat din evenimentele primei conflagrații mondiale si ale anilor imediat postbelici.[2]
Două generații de personaje populează fresca epicâ: cei ce și-au jertfit viața la Mărăsești (printre ei Ștefan Boteanu) și profitorii de pe urma războiului (deputatul si ministrul Aurel Codrescu, junele Gîlcă, Adelina Sachelarie etc). Tînărul Mircea Boteanu, fiul celui căzut la Mărăsești, incearcă - prin oscilații diverse - sa-și gasească un drum propriu, eșuînd însâ iremediabil între dezmosteniții si apostații vieții. Într-un cadru ce amintește galeria si atmosfera din întunecare, anticipîndu-le si pe acelea din "Ochii strigoiului" de Cezar Petrescu, romanul se incheie cu învierea razbunatoare a morților de la Mărăsești, viziune apocaliptică coincidenta cu finalul arghezian din "Cimitirul Buna-Vestire", deși fără forța halucinantă a aceluia.
Opere[modificare]
- Pe frontul Maraesti învie mortii, roman. Bucuresti, 1934 (ed. VI, 1974);
- Istoria literaturii romane. Pentru candidatii la bacalaureat si elevii scolilor secundare, Bucuresti, 1936 (ed. II, 1937;ed. III, revazuta si adaugita, 1943;ed. IV, 1946);
- Fortele nationalismului creator. Factorii de evolutie si evenimentele determinante, Bucuresti, 1937;
- Trofeedeaur. Poezii (1923-1936). Pajisti de margean. Moarte si ideal. Ceaslov cu adoratii. Bucuresti, 1937.
Referințe critice[modificare]
- D. Smântinescu: Țara noastră, nr, 798, 1935;
- N. Iorga: Cuget clar, 28 aug. 1936.
Omagiu[modificare]
Astăzi, școala gimnazială din Nicorești îi poartă numele.[3]
Note[modificare]
- ↑ Eugen Simion: Dicționarul general al literaturii Romăne: C-D, Univers Enciclopedic, 2004
- ↑ A. Ștefanache. „Câteva amintiri despre Gabriel Drăgan, Tecuciul Literar, 49 (2018) 152-154” (PDF). Accesat în .Page Modul:Citation/CS1/styles.css has no content.
- ↑ [1] - Școala gimnazială „Gabriel Drăgan” Nicorești
Eroare Lua în Modul:Authority_control la linia 786: attempt to index field 'wikibase' (a nil value)
This article "Gabriel Drăgan (scriitor)" is from Wikipedia. The list of its authors can be seen in its historical and/or the page Edithistory:Gabriel Drăgan (scriitor). Articles copied from Draft Namespace on Wikipedia could be seen on the Draft Namespace of Wikipedia and not main one.
