You can edit almost every page by Creating an account. Otherwise, see the FAQ.

Gheorghe Dincă

De la EverybodyWiki Bios & Wiki

Nu confundați cu Gheorghe Dinică.

Eroare Lua în Modul:Wikidata la linia 1308: attempt to index field 'wikibase' (a nil value) Gheorghe Dincă (Eroare Lua în Modul:Wikidata la linia 854: attempt to index field 'wikibase' (a nil value)) este un presupus criminal român.[1] A ajuns in atenția publicului la sfârșitul lunii iulie 2019, după ce Alexandra Măceșanu, o fată de 15 ani, a sunat de trei ori la serviciul de urgență 112, spunând că a fost răpită și violată de Dincă, după ce a fost luată la ocazie de acesta. În cursul anchetei a ieșit la iveală că este suspectat de comiterea unei alte răpiri,[2] iar autoritățile române cercetează alte posibile crime. Ducea o viață în aparență retrasă, trăind separat de propria familie și practicând mecanica auto, taximetria neautorizată, precum și diverse munci necalificate ziliere. S-a descoperit prin urma testelor ADN că rămășițele arse de Gheorghe Dincă sunt ale Alexandrei.[3] În următoarele zile se cercetează moartea Luizei, fata în vârstă de 18 ani.[4]

Avocatul domnului Dincă, Alexandru Bogdan, a declarat agenției naționale de știri Agerpres din România că clientul său „a mărturisit crimele sale”. „Clientul meu a spus că cele două adolescente au mers cu el în mod voluntar, dar că în ambele cazuri, un conflict a izbucnit la scurt timp după care le-a lovit, loviturile provocând moartea lor", a spus Bogdan.”

Presupuneri[modificare]

Gheorghe Dincă este suspectat cum că ar face parte dintr-o bandă de proxeneți și traficanți de persoane, el aparent ocupându-se cu nelegiuirile acestea de mai multă vreme.

Gheorghe Dincă este pensionar din 2018, obținând venituri suplimentare și din vânzarea de fier vechi, bișniță și recent, se pare, în urma acuzațiilor care i se aduc și perchezițiilor de către DIICOT, din traficul de persoane. A lucrat ca geamgiu la spitalul local în perioada anterioară Revoluției din anul 1989.

Conform propriilor declarații, acesta recunoaște că le-a omorât pe cele două fete, Alexandra Măceșanu și Luiza Melencu. Este suspectat de către mass-media de activități ilegale desfășurate și pe teritoriul Italiei. De asemenea, se crede ca există legături între clasa politică din județ și clanuri interlope, fiind posibil ca și Dincă să joace un rol în cadrul unei asemenea structuri clandestine. De asemenea, Dincă avea un prost renume în localitate, fiind cunoscut ca un individ agresiv, ursuz, conflictual, intimidant.

În urma mediatizării anchetei, o femeie numită Marinela Bradosu a declarat că a fost victima unui viol comis de către Dincă, în gospodăria căruia a intrat urmărind să presteze o muncă în regim zilier de menaj. Astfel, evoluția evenimentelor pare să conducă la teoria conform căreia Dincă se confruntă cu fantasme și cu anomalii sexuale, aspect extrem de frecvent întâlnit în repertoriul penal la criminalii în serie.

Până în momentul de față, Dincă a prezentat în anchetă o atitudine aparent instabilă, în sensul că a oferit anchetatorilor informații în baza cărora aceștia au căutat persoanele dispărute în râurile Dunăre și Olt, fără izbândă. Conform presei, prezintă de la momente de aparent regret pentru faptele pe care susține că le-a săvârșit până la iritare pe motiv de condiții de arest preventiv pe care le consideră improprii. Un puternic impact asupra conștiinței colective l-a avut momentul în care Dincă, încătușat și flancat de polițiști, a rânjit în fața presei. În data de 17 august 2019, fiind adus pentru a asista la actele procedurale desfășurate în propria curte, Dincă a plâns. Aceste elemente sunt importante, fiindcă pot ajuta la conturarea profilului psihologic al bărbatului.

Trebuie precizat că în conformitate cu art. 4 alin. (1) nou Cod de procedură penală român, Dincă beneficiază de prezumția de nevinovăție, până la stabilirea eventuală a vinovăției acestuia printr-o hotărâre judecătorească penală cu caracter definitiv. La data completării acestui articol (15.08.2019), împotriva lui Dincă își producea efectele măsura preventivă privativă de libertate a arestului preventiv,dispusă de către judecătorul de drepturi și libertăți.

Cazul ridică multe semne de întrebare, iar autoritățile încă lucrează pentru rezolvarea acestei enigme judiciare.

Reacții[modificare]

Presupusele fapte ale lui Dincă au provocat un puternic ecou în societatea românească. Astfel:

Șeful Poliției Române a fost demis pentru modul în care a gestionat acest caz.[5]

La fel, a fost demis și prefectul județului Olt.

Ministrul de Interne, Nicolae Moga, deși proaspăt numit, și-a înaintat demisia.

Alexandru Cumpănașu, unchiul Alexandrei, crede ipoteza conform căreia Dincă face parte dintr-o rețea de trafic de persoane.

Profesorul de psihologie judiciară Tudorel Butoi susține varianta criminalului psihopat, singuratic.

Remus Rădoi, patron de societate de pază, dar și obișnuit al emisiunilor cu caracter istoric, a oferit autorităților și presei informații despre pretinsa lume interlopă din regiune.

Premierul Viorica Dăncilă, pornind de la speța Caracal, a declarat public război criminalității.

Omul politic Paul Stănescu, originar din județul Olt, a negat faptul că ar cunoaște detalii despre lumea interlopă a zonei.

Serviciul de Telecomunicații Speciale a afirmat, prin purtător de cuvânt, că a procedat în mod corect în ceea ce privește marja sa de competență.

Președintele U.N.B.R., avocatul Corneliu Traian Briciu, a susținut o intervenție în cadrul postului de televiziune Antena 3, în care a explicat motivele de drept pentru care la apărarea lui Dincă s-au succedat mai mulți avocați din oficiu.

Referințe[modificare]

Vezi și[modificare]

Legături externe[modificare]

Eroare Lua în Modul:Authority_control la linia 786: attempt to index field 'wikibase' (a nil value)

This article "Gheorghe Dincă" is from Wikipedia. The list of its authors can be seen in its historical and/or the page Edithistory:Gheorghe Dincă. Articles copied from Draft Namespace on Wikipedia could be seen on the Draft Namespace of Wikipedia and not main one.



Read or create/edit this page in another language[modificare]