Welcome to EverybodyWiki 😃 ! Nuvola apps kgpg.png Log in or ➕👤 create an account to improve, watchlist or create an article like a 🏭 company page or a 👨👩 bio (yours ?)...

M. M. Binder-Scholten

De la EverybodyWiki Bios & Wiki

Eroare Lua în Modul:Wikidata la linia 1308: attempt to index field 'wikibase' (a nil value) M. M. Binder-Scholten este pseudonimul literar al lui Mathias Binder [1] (n. 20 noiembrie 1933 în Cenade), un scriitor sas, originar din Transilvania, România.

A crescut în Cenade (Scholten) și în 1952 familia s-a mutat la Sibiu (Hermannstadt), unde a absolvit cursurile liceului seral, cu diplomă de maturitate, în anul 1958.

La începutul anilor '90 a emigrat în Germania. Este căsătorit cu o ardeleancă și are doi băieți.


Viața[modificare]

„M-am născut la 20 noiembrie 1933 în comuna Cenade (în dialectul săsesc Šoltn, în Eroare Lua în Modul:Wikidata la linia 1451: attempt to index field 'wikibase' (a nil value)) județul Alba, fostul județ Târnava Mare. Părinții: Mathias (de-a lui Cantoru', după poreclă) și Maria, născ. Kestner, amândoi sași ardeleni, sunt descendenți ai celor așezați în sat cam prin secolul al XVI-lea. De la părinți am aflat că proprietatea familiei (curtea, casa, grădina) de pe „ulița de sub coastă” (Berggasse) nr. 394 o dobândise familia cam pe vremea așezării lor în sat. Strămoșii pe linia lui tata veniseră în sat ca dascăli de școală primară, care pe atunci însemna două sau trei clase cu limba de predare în graiul sau dialectul săsesc al satului. După unii cercetători, printre alții istoricul Heinz Brandsch[necesită citare], astfel de școli funcționau în satele săsești deja după anul 1500, adică de la începutul secolului al XVI-lea. Pivotul principal în jurul căruia se desfășura viața dintr-un sat săsesc, era biserica și școala. Pentru a-și putea menține identitatea etnică (adică naționalitatea și limba săsească (germană) precum și religia evanghelică, se grupau în jurul bisericii evanghelice, mai ales după anularea dreptului de autoadministrare din anul 1876, singura instanță autonomă fiind Biserica evanghelică. După anul 1879 autoritățile țării au insistat tot mai mult să se introducă în școlile săsești limba de predare germană literară, pe lângă care se învăța și limba maghiară.

Așadar, după cum am amintit, lumina zilei am văzut-o pentru prima oară în casa părintească, situată într-un loc pitoresc care m-a marcat încă din copilărie. Curtea noastră era destul de mare și invita mereu la joacă. Iar de la ferestrele camerei din față puteam să văd toată vatra satului. Privind satul, vedem în partea dreaptă coasta satului (Spitzeberg), care se prelungea spre răsărit în coasta mare (Hammerberg) și o ținea până la pădurea bisericii ev; în partea stângă se afla coasta lupilor (Wolfenberg), care prelungea spre răsărit cu Pădurea Frumoasă. Într-adevăr pădurea era foarte frumoasă, dar pe lângă frumusețea ei mă bucura faptul că, de la grădina noastră era foarte aproape. Mergeam circa 200 m din fundul grădinii și deja pășeam într-o lume de basm. În copilărie ca orice visător petreceam ore în șir la umbra acestei păduri minunate. Ani treceau cu vise și alte întâmplări pe care le înregistram doar în treacăt.

Și dintr-o dată mi-a spus mama, "Copile, joaca e bună, dar de azi va fi mai puțină, că va veni și prima zi de scoală". Vestea mamii nu m-a speriat pentru că îmi plăcea cartea și în mod firesc și școala. Chiar nepregătit nu începeam școala. În clasa I-a, pe la jumătatea anului citeam deja cursiv și coerent. Preotul ev. Viktor Michael Klein, care era și dascălul nostru, observase de mult că-mi place cartea și a început să-mi aleagă din biblioteca școlii cărțile potrivite pentru vârsta și pregătirea mea. Alegerea cărților pentru mine devenise un obicei, iar prin clasele VI și VII mai că nu mai avea ce să aleagă și-mi aducea cărți din biblioteca personală. În anii grei de după al doilea război mondial, fiind mai mare, timpul pentru citit se reducea din ce în ce mai mult, deoarece în gospodăria familiei erau alte treburi mai urgente de făcut, cu toate că dragostea de carte creștea în mine. În sat nu se mai găsea de lucru, la școală, respectiv la liceu, nu eram primit fiindcă aveam o "origine socială nesănătoasă". Tata era declarat capitalist pentru că lucrase toată viața ca întreprinzător constructor particular. Pentru toată familia se impunea o schimbare de decor. În satul natal nu se întrezărea o situație de viitor mai bună. În anul 1952 s-a mutat toată familia noastră la Sibiu. La început a fost mai greu, dar eu personal am avut șansa de a urma 4 ani cursurile liceului seral la "Gheorghe Lazăr", deoarece atunci încă nu se înființaseră cursuri serale cu limbă de predare germană.

Am lucrat 40 de ani pe șantierele de instalații montaj în construcții, dar de pasiunea pentru literatură nu am uitat. Numărul cărților din biblioteca mea a crescut cu cărți de literatură, istorie, filozofie, sociologie și psihologie, dar mai puțin cu cărți tehnice. O viață întregă am prestat o muncă tehnico-economică, în cadrul org. muncii, care mi-a impus să citesc și să studiez legislația muncii, pentru a o putea aplica la munca pe care o prestam. Au trecut anii și am ajuns la pensie! Vârsta și starea sănătății nu-mi îngăduia prestarea unor munci fizice și atunci m-am întors la artele frumoase, iar muzele au fost îngăduitoare cu mine și m-au iertat că am lipsit o bună vreme din sălile lor de lectură.

În februarie 1997 am avut a întâlnire aici în Germania, care mi-a redat încrederea și curajul de a publica versurile care le aveam pregătite. Un prieten din vremea când urmam școala populară de artă din Sibiu, mi-a făcut cunoștință cu d-l Ioan Onuc Nemeș, jurnalist la Casa de Presă și Editură "Tribuna" Sibiu, unde s-a tipărit primul meu vol. de versuri în limba română cu titlul "Versuri - Spoveadania unui sas din Transilvania", ISBN 973-98970-1-0, lansarea s-a făcut în septembrie 1998, la Casa Armatei din Sibiu, cu bunăvoința d-lui comandant col. dr. Ion Dinu. "Din Viața unei femei", ISBN 973-8009-31-6, a cărei recenzie a fost făcută de către d-l prof. universitar Ioan Mariș, șeful catedrei de litere din cadrul universității "Lucian Blaga" din Sibiu în cadrul aceleiași instituții, în iulie 2000. Prezentarea cărților menționate mai sus a fost făcută și în cadrul unei seri literare la școala de arte și meserii "Ioan Moraru" din comuna Dârlos jud. Sibiu, cu participarea a circa 30 de profesori, rude și cunoștințe.”

Opera[modificare]

Poeziile și romanele, scrise în dialectul săsesc, în germană și în română, tratează în mod autobiografic viața etniilor din spațiul transilvan la sfârșitul secolului 20.

  • Micuța Nana - povestire pentru copii
  • Absolvent de grădiniță - povestire cu caracter biografic
  • Poveste de amor - povestire cu caracter biografic
  • Canicula - povestire comică
  • Din viața unei femei Sibiu 2000 ed. Tribuna ISBN 973-8009-31-6 [2] - roman
  • Geheimnis des Medaillons - Secretul medalionului - roman, lb. ger. și lb. rom.
  • Cinci cuvinte fatale sau Povestea lui Dilică Lefty Karlsruhe 2002 - roman
  • Scholten, der Ort wo meine Wiege stand - (Cenade, locul unde îmi era leagănul) - monografie ilustrată, lb. ger. ISBN 978-3-00-041258-5
  • Gedichtly (Poezioare) - album de poezii, pe săsește și lb. ger.
  • Versuri : spovedania unui sas din Transilvania Sibiu 1998 ed. Tribuna ISBN 973-98970-1-0 [3] - poezii, din care poezia Clopotele apărută în revista Veste Bună Anul II Nr. 6

Apariții[modificare]

  • În revista de Spiritualitate și Cultură Ortodoxă editată de Mitropolia Ortodoxă Română pt. Germania și Europa Centrală apărută în anul 1997 nr. 5 - 6 la pag. 58 apar poeziile: "Crăciun românesc în Alemania" și "Clopotul mut" de Mathias Binder ulterior a publicat sub numele de M. M. Binder-Scholten
  • Poezia "Clopotele" apărută în revista "Veste Bună", Anul II, Nr. 6

Recepții[modificare]

  • lansarea Versuri - Spovedania unui sas din Transilvania. septembrie 1998 la Casa Armatei în Sibiu
  • lansarea Din viața unei femei. iulie 2000 la Casa Armatei în Sibiu
  • prezentare de carte iunie 2007 la școala de arte și meserii din Dârlos

Legături externe[modificare]

Referințe[modificare]


This article "M. M. Binder-Scholten" is from Wikipedia. The list of its authors can be seen in its historical and/or the page Edithistory:M. M. Binder-Scholten. Articles copied from Draft Namespace on Wikipedia could be seen on the Draft Namespace of Wikipedia and not main one.